Ghidul metodistului - varianta din 2011, de la care am pornit

Această variantă a ghidului metodistului a fost propusă de echipa Mihai Grinea, Virgil Cojocaru și Ștefan Pleșoianu în 2011.

Material valoros, care prezintă experiența multor ani de activitate metodică eficientă in biblioteci judetene mari- Iasi, Neamț, Constanța, acest material stă la baza variantelor ulterioare.

Colegii noști au fost primii care au insistat pentru crearea unui material care să  ofere repere pentru uniformizarea activității metodice în bibliotecile publice.

Variantele ulterioare au apărut pentru a prezenta experiențe diferite, moduduri de lucru diferite dar la fel de eficiente. (DP)

 Cuprins:

1. Argument
2. Rețeaua națională a bibliotecilor publice – din perspectiva activității metodice

3. Biroul de Coordonare Metodică și Formare Profesională
4. Fişa postului pentru metodist

5. Proiect de activitate pentru Biroul Coordonare Metodică și Formare Profesională

6. Evaluarea și Îndrumarea activității bibliotecilor publice
            Principii
            Indicatori și Repere orientative pentru (auto)evaluare
            Organizarea activității metodice în teren
            Tematica de îndrumare și evaluare a activității bibliotecilor publice
            Elemente ale Proiectului de activitate pentru biblioteca publică
            Proiect de buget pentru biblioteca publică
            Măsuri pe termen scurt pentru îmbunătățirea activității
            Fişa postului pentru bibliotecar
            Fişa de evaluare
7. Pregătirea profesională a bibliotecarilor din rețea

8. Propuneri de optimizare și reformare a activității Biroului

1. ARGUMENT
            Acest ghid acoperă o lipsă acută în sistem și vine în întâmpinarea solicitării colegilor prezenți la întâlnirea națională a metodiștilor și coordonatorilor Biblionet. Necesitatea unui instrument de lucru și a unor norme și criterii unitare la nivel național în activitatea de îndrumare metodologică a bibliotecilor publice este mai mult decât stringentă în contextul exploziei informaționale și a dezvoltării rețelelor județene Biblionet, către o rețea națională.
            În multe biblioteci județene bibliotecarul metodist nu are sarcini clare, concrete iar colectivul, uneori și managerul bibliotecii nu au o vedere de ansamblu asupra elementelor componente ale activității metodice, fapt care duce la atribuirea de sarcini și servicii nespecifice pentru metodist, neglijându-se în același timp segmente importante ale acestei activități.
            De asemenea, există biblioteci județene care încă nu au postul de metodist ocupat, sau unde sunt angajați bibliotecari fără experiență, ce au nevoie de o pregătire prealabilă temeinică pentru a putea coordona eficient activitatea compartimentului și pentru a putea asigura aplicarea unitară a normelor biblioteconomice și a legislației în domeniu. În același timp, criteriile de evaluare care se regăsesc în legislație - Regulamentul din 21 iulie 2010 (http://legestart.ro/Regulamentul-2010-evaluarea-performantelor-profesionale-individuale-promovarea-avansarea-personalului-contractual-aparatul-propriu-Ministerului-Culturii-Patrimoniului-N-(MzU5MjI2).htm) nu sunt măsurabile, în majoritatea lor și pot fi utilizate doar pe baza observației directe, pentru subalternii direcți.
            Ca o concluzie, apariția Ghidului reprezintă crearea unei baze a profesiei și activității metodistului precum și un pas înspre certificarea și existența de sine stătătoare a acestei profesii și a statutului bibliotecarului metodist în biblioteca publică.
            Metodiștii Grupului IMPACT mulțumesc Bibliotecii Naționale și IREX România, colegilor din IMPACT și din bibliotecile publice, pentru suportul activ la concretizarea acestui proiect!

2. REȚEAUA  NAȚIONALĂ DE BIBLIOTECI PUBLICE – din perspectiva activității metodice

Bibliotecile publice fac parte integrantă a sistemului naţional informaţional, ca instituţii de importanţă strategică prin participarea constructivă la înfăptuirea şi dezvoltarea unei societăţi democratice, la realizarea unui nivel satisfăcător de educaţie şi, de asemenea, la asigurarea accesului liber şi nelimitat la cunoaştere, gândire, cultură şi informaţie.

Bibliotecile publice din România sunt structurate într-o rețea alcătuită din: biblioteci judeţene, biblioteci municipale/orăşeneşti şi biblioteci comunale, aşa cum se precizează şi în legea bibliotecilor:

a) Biblioteca Metropolitană Bucureşti;

b) bibliotecile judeţene;

c) bibliotecile municipale şi orăşeneşti;

d) bibliotecile comunale.

Biblioteca Naţională a României este centru naţional metodologic, iar în această calitate:

- elaborează şi emite instrucţiuni şi norme metodologice pentru bibliotecile publice;

- realizează şi coordonează activitatea de informare şi documentare din sistemul naţional de biblioteci publice;

- elaborează programe şi metodologii privind informatizarea bibliotecilor publice.

- coordonează proiectul de realizare a Catalogului colectiv naţional al publicaţiilor româneşti şi străine, precum şi alte proiecte de interes naţional în domeniu;

Bibliotecile judeţene îndeplinesc, de asemenea, rol metodologic faţă de bibliotecile orăşeneşti şi comunale. Din cele 4 atribuții principale prevăzute în Legea bibliotecilor pentru biblioteca județeană, la Art. 28, trei dintre acestea se referă la activitatea cu bibliotecile publice din rețeaua județeană:

            b) coordonează activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului în care îşi desfăşoară activitatea, prin acţiuni specifice de îndrumare şi de evaluare, prin proiecte, programe şi activităţi culturale, precum şi acţiuni de îndrumare profesională; asigură aplicarea unitară a normelor biblioteconomice şi a legislaţiei în domeniu şi coordonarea aplicării strategiilor şi programelor de automatizare a activităţilor şi serviciilor acestor biblioteci;

            c) elaborează şi editează (. . .), materiale de îndrumare metodologică şi alte publicaţii, alcătuiesc baze de date şi organizează centre de informare comunitară, cooperează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţiile responsabile, potrivit legii, şi cu organismele neguvernamentale în realizarea obiectivelor educaţiei permanente;

d) elaborează norme privitoare la funcţionarea bibliotecilor publice din oraşele şi municipiile din judeţul respectiv, precum şi pentru organizarea de filiale specializate pentru copii, tineri şi adulţi, cu respectarea normelor emise de Biblioteca Naţională a României.

De asemenea, rolul de coordonare a activității bibliotecilor publice din rețea se regăsește și în alte articole ale legii:

            Art. 45. - (1) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanţate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii, potrivit legii; din comisiile de concurs vor face parte în mod obligatoriu şi reprezentanţi ai bibliotecilor cu rol de coordonare metodologică.

(2) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanţate din fonduri publice, fără personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de autoritatea finanţatoare; din comisiile de concurs va face parte în mod obligatoriu şi reprezentantul bibliotecii cu rol de coordonare metodologică.

Art. 48. - Promovarea, sancţionarea, eliberarea din funcţie şi destituirea personalului din bibliotecile de drept public se realizează în conformitate cu prevederile legale; în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică se va solicita în mod obligatoriu şi avizul bibliotecii cu rol de coordonare metodologică.

Bibliotecile publice sunt biblioteci de tip enciclopedic care servesc interesele de informare, studiu, lectură, educaţie şi de petrecere a timpului liber pentru toţi membrii comunităţii locale sau judeţene, prin activităţi şi servicii specifice.

În cadrul sistemului naţional de biblioteci, bibliotecile publice joaca un rol esenţial în accesul egal şi neîngrădit la informaţie şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate, datorită faptului că oferă servicii întregii comunităţi locale sau zonale, ca parteneri în procesul educaţiei permanente şi ca instituţii cu rol social, cultural şi recreativ.

Funcţiile bibliotecilor publice

EVALUAREA ŞI ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECILOR PUBLICE-

In lipsa unei metodologii clare descrise in materialele de specialitate, fiecare metodist si-a creat propriile proceduri bazate de putinele articole pe care fiecare le-a gasit in legislatie, regulamente, fise de post anterioare. Aceste proceduri poarta amprenta personalitatii metodistului, sau grupului de metodisti  care au lucrat in acest mod  .

Avem resurse diferite, abordari diferite pentru a incerca sa ajungem la rezultate cat mai bune în indrumarea activitatii bibliotecarilor din bibliotecile publice .

Abordarea propusa mai jos este a colegei noastre din Hunedoara, Mariana Marian ,metodist la Biblioteca Judeteana din Deva.

EVALUAREA ŞI ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECILOR PUBLICE

Mariana Marian , Deva

Activitatea de evaluare și îndrumare se realizează de către bibliotecile județene în baza Legii bibliotecilor -  nr. 334 din 2002, cu modificările ulterioare, art. 28 litera b):

b) coordonează activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului în care îşi desfăşoară

activitatea, prin acţiuni specifice de îndrumare şi de evaluare, prin proiecte, programe şi activităţi

culturale, precum şi acţiuni de îndrumare profesională; asigură aplicarea unitară a normelor

biblioteconomice şi a legislaţiei în domeniu şi coordonarea aplicării strategiilor şi programelor de

automatizare a activităţilor şi serviciilor acestor biblioteci.

EVALUAREA

În momentul de față, cadrul legislativ nu prevede/ impune utilizarea rezultatelor evaluării de către autoritatea finanțatoare în scopul aprecierii activității bibliotecarului, îmbunătățirea sau diversificarea activității și patrimoniului bibliotecii.

Rapoartele de evaluare (evaluările) pot servi însă atât în acest scop, cât și pentru fundamentarea hotărârilor privind constituirea bugetului bibliotecii (solicitare și alocarea de sume pentru achiziție de documente, softuri de bibliotecă,extinderea și reorganizarea spațiului, modernizare, renovare, achiziție de mobilier, instalații și  echipamente, tehnologie,  extinderea activității prin crearea de noi servicii sau dezvoltarea celor existente, derularea unor programe cu finanțare parțială, etc.)

Coordonarea metodică şi formarea profesională*

Două dintre cele mai importante atribuţii ale unei biblioteci judeţene sunt coordonarea metodică a bibliotecilor publice din judeţ şi formarea pofesională continuă a bibliotecarilor de la bibliotecile publice din judeţ, inclusiv de la biblioteca judeţeană.

Fără conştientizarea importanţei acestor două atribuţii - de către managementul bibliotecii judeţene şi metodist/metodişti (pe de o parte) şi de către autorităţile judeţene/locale finanţatoare (pe de altă parte) – statutul de bibliotecă „judeţeană” există doar din punct de vedere teoretic. Neîndeplinindu-şi două dintre cele mai importante funcţii ale sale – mai ales că acestea sunt cele care îi dau legitimitate în relaţia cu teritoriul – o astfel de bibliotecă judeţeană se rezumă la a funcţiona ca bibliotecă municipală (a reşedinţei de judeţ). Sigur, o biblioteca “judeţeană” aflată în această situaţie poate fi foarte performantă, poate oferi cele mai moderne şi diversificate servicii pentru publicul de toate vârstele şi îi poate avea înscrişi sau deserviţi sub formă de utilizatori pe aproape toţi cetăţenii municipiului-reşedinţă de judeţ. Însă „judeţeană”, cu adevărat, biblioteca respectivă nu va fi nicio clipă şi nici nu va fi luată în consideraţie ca atare, până nu:

- îşi organizează (înfiinţează, unde este cazul) cadrul în care se realizează coordonarea metodică şi formarea profesională continuă pentru teritoriu

- încadrează/ specializează (dacă dacă este cazul) metodist/metodişti, în funcţie numărul de numărul de localităţi ale judeţului, în care trebuie să funcţioneze tot atâtea biblioteci publice.

Cadrul în care se realizează coordonarea metodică şi formarea profesională continuă. Obiectivele.

În esenţă, primul pas pentru împlinirea dezideratului “coordonarea metodică şi formarea profesională a bibliotecarilor publici din judeţ” constă în înfiinţarea/organizarea Biroului (Compartimentului) de Coordonare Metodică şi Formare Profesională.

Acest birou este constituit din unul sau mai mulţi metodişti, direct implicaţi în urmărirea unor obiective clare:

a)     funcţionarea unei biblioteci publice în fiecare localitate - comună, oraş, municipiu - cum prevede, de altfel, şi Legea bibliotecilor

b)    încadrarea/ formarea, pentru fiecare bibliotecă publică din judeţ, de personal calificat/ în curs de calificare; numărul de bibliotecari este stabilit tot conform Legii bibliotecilor, care se raportează la populaţia comunităţii deservite

Statistica de impact

În zilele de 24 şi 25 iunie am urmat un curs de statistică, iniţiat de ABR, cu sprijinul IFLA, cu participarea IREX şi ANBPR. Cursul, susţinut de un specialist, profesorul norvegian Tord Høivik, de la Akershus University College for Applied Sciences, Oslo,a fost conceput intr-un stil pragmatic, insistand asupra metodelor de colectare, a avantajelor si dezavantajelor lor, alegerea celor mai buni indicatori si masuratori, precum si folosirea lor pentru a demonstra utilitatea bibliotecilor si a atrage finantari. In privinta bibliotecilor publice, am retinut sugestia de a extrage din rapoartele statistice generate de softurile de biblioteca datele despre utilizatori si localizarea lor pe cartiere (centrale, periferice, sărace, bogate) pentru a vedea difuzarea socială şi geografică a serviciilor de bibliotecă. În cazul bibliotecilor universitare, profesorul s-a gândit la oportunitatea de a raporta frecventarea bibliotecii la performantele academice ale studentilor, pentru a evalua contributia bibliotecilor universitare in parcursul academic al tinerilor. In timpul scurt avut la dispoziţie, profesorul a încercat să facă un curs practic de statistică, interactiv, implicând cursanţii prin grupele de lucru. Conţinutul cursului este disponibil online la următorul link https://sites.google.com/site/practicalstatistics/2-events/brasov

Ruxandra Nazare

 

Servicii ale bibliotecilor publice pentru copii

„În trecut a existat o practică comună de a ignora spaţiul dedicat pentru copii şi tineret în bibliotecile publice, de a acorda puţină atenţie dorinţelor copiilor. Pe măsură ce  bibliotecile publice au început să-şi  reevalueze priorităţile şi serviciile lor în secolul 21, tot mai multe tind să se adapteze nevoilor copiiilor, pentru a crea spaţii mai atrăgătoare, inovatoare şi chiar neconvenţionale. Această reevaluare a priorităţilor este susţinută de faptul că numeroşi copii sunt clienţi ai bibliotecii, pe care o vizitează frecvent, iar interesul lor este în creştere.  Astfel, din situaţiile statistice anuale întocmite de bibliotecile publice reiese că peste 18% din utilizatori au vârsta sub 14 ani.  În România, în cadrul unui sondaj CURS, efectuat în decembrie 2009-ianuarie 2010, a rezultat de asemenea interesul copiilor şi adolescenţilor faţă de biblioteca publică pe care o frecventează. De pildă, la întrebarea “Ce aţi schimba la biblioteca publică”?, 36% din respondenţi au răspuns “Sediu nou, modernizare”. Or, în ansamblul respondenţilor la chestionarele online generate pe computerele din reţeaua Biblionet, 37% din utilizatori aveau vârsta sub 14 ani. Aşadar, există o categorie de clienţi ai bibliotecii şi este evidentă o nevoie pe care bibliotecile publice trebuie să o ia în considerare. Odată câstigaţi de ideea folosirii bibliotecii publice, aceşti copii vor rămâne printre utilizatorii ei  pe măsura înaintării în vârstă.”

Produsul "Servicii ale bibliotecilor publice pentru copii" - a cărui introducere am citat-o mai sus - poate fi vizualizat la această adresă, de unde poate fi şi descărcat/ tipărit. 
Autoare este Ruxandra Nazare – Grup Impact – Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, ruxandramoasanazare@yahoo.com, 0729 101 779

Ghidul “metodistului” de la biblioteca judeteana

Prieteni,
 
In timp ce altii sunt ocupati cu altele, o mana de oameni din Grupul Impact incercam marea cu degetul: realizarea unui ghid care sa contribuie la o mai buna – cat mai buna! – activitate de coordonare d.p.d.v. metodic a bibliotecilor publice din Romania.

A existat o “disputa” (in cadrul Grupului Impact), care a pornit de la ideea ca “ghidul” este prea “stufos”, prea “complex” etc. si ca ar fi mai adecvat ceva mai simplut, mai scurtut, mai …nu stiu cum (am uitat adjectivele, insa – personal – am tatonat daca ar fi mai potrivita o varianta “ca pentru militieni” ). In cadrul GI am si hotarat in consecinta, la ultima noastra intalnire, cumva provizoriu: sa fie realizata, in “completare”, o varianta prescurtata si simplificata a ghidului, care sa apara – vom hotari aceasta – independent sau impreuna cu “produsul” pe care majoritatea Grupului Impact il consideram de-acu’ destul de aproape de forma finala.

Pe (si mai) scurtatura: ghidul a fost realizat si se afla in faza in care, saptamana trecuta, a fost transmis tuturor colegilor de la bibliotecile judetene din Romania, care – cf. fisei postului (sau nu), voluntar sau impus –, au tangenta cu activitati incadrabile in ceea ce numim indeobste “Compartimentul metodic”. Destinatarii sunt, prin urmare, metodisti, coordonatori de Program Biblionet si chiar directori de biblioteci judetene.
In sfarsit, intre cei din Grupul Impact care dorim publicarea “ghidului” (asa cum l-am realizat) si unul dintre colegii din tara cu preocupari in “Metodic”  a avut loc, astazi,  un un dialog care as prefera sa continue in mod public. Adica la vedere si cu argumente pe masura.

Si pentru ca – desi sustin ca este nevoie de un ghid precum cel la care ma refer mai sus – nu se cuvine sa provoc aceasta discutie fara sa exprim o opinie strict personala, v-as ruga sa ne desprindem, sa ne detasam o clipa atat de activitatea pe care o desfasuram curent fiecare, cat si de perceptia ca “ghidul” realizat de “cativa” din cadrul “Grupului Impact” este cam “stufos” ori “prea complex” etc. si ca urmeaza a fi “livrat” precum un “dat” (ceva cam a la talibani, adica), dupa care sa fie utilizat tot ca atare.
Sa ne intoarcem, in timp, la vremea cand unii dintre noi ne-am format, cand am inceput procese de oarece devenire …cand am dobandit repere – sa le spunem astfel – profesionale si morale precum gasim in Domnu Trandafir.

Intru deslusirea dilemei referitoare la cum sa arate “ghidul metodistului”, va invit asadar – chiar va rog insistent – sa (re)cititi cu mintea de acum Domnu Trandafir (nici 16 pagini A5!), ca pe o lectura minimala, cu “legenda” (presupunerea) ca metodistul de la biblioteca judeteana ar trebui sa fie (reprezinte) – in raport cu bibliotecarii publici din judetul lui – ceea ce sunt, in excelenta povestire a lui Sadoveanu, “inspectorul cutare” si “domnul ministru”. Bibliotecarul (mai ales cel comunal), fireste, fiind “invatatorul” (am mai sustinut asta – de ex. aici, de la minutul 4,21 incolo): omul care inlocuieste/ ar trebui sa suplineasca tot mai mult din ceea ce a reprezentat invatatorul din vechime, nu doar pentru copii, ci pentru intreg satul…

Vi se pare prea putin important sa discutam despre cele de mai sus?

European Congress on E-Inclusion- parteneri pentru o Europa digitala

 
În perioada 5-6 noiembrie 2012, s-a desfăşurat la Bruxelles, conferinţa, European Congress on E-Inclusion (ECEI12) cu tema – Parteneriate pentru o Europa digitală.  La conferinta  aflata in al patrulea an de desfasurare au participat reprezentanti din19 tari , bibliotecari , directori de biblioteci, si programe pentru biblioteci, reprezentanti ai bancilor, mediului de afaceri , sau ai societatii civile , ai institutiilor guvernametale europene.

Lista de participanti , speakerii, si prezentarile lor pot fi gasite integral pe siteul conferintei.

 http://ecei12.com/-
Prezentarile

Evenimentul a studiat rolul  bibliotecilor publice in a asigura in comunitatile locale  accesul la resursele digitale .
Conferinta din acest an a studiat problema din multe puncte de vedere , prin  prezentarea experientelor din mai multe tari si  largirea  discutiei Pan europene relativ la e incluziune, si capacitatea de a acoperi obiectivele generale economice și sociale prevăzute în Strategia Europa 2020.

Concluzia a fost ca ”Avem aceiasi arie de probleme,  solutiile sunt diferentiate.”

Bibliotecarii sunt cum spunea cineva- Can do people- oameni care pot sa faca orice.

Pe scurt:

Europa digitala conferinta from Biblioteci Bihorene

Mai pe larg:

Primele  prezentari au fost din perspectiva celor care fac politicile culturale-

Datele statistice spun ca exista -42 mil de someri, populatie imbatranita, populatie saraca- UE e constienta de aceste cifre și apare nevoia de a dezvolta noi programe  si parteneriate cu institutiile are nu sunt partenerii obisnuiti ai bibliotecilor pentru a incerca solutionarea problemelor.

 Demografia din spatele statisticlor spune ca exista mari segmente de populatie unde nu se poate vorbi de o integrare digitala.- cei in varsta, cei exclusi sociali din cauza saraciei.  Pe de alta parte criza face ca consumul sa scada, si politicile trebuie sa urmareasca ca oferta de wifi sa fie  adusa in banda mai larga si mai ieftin.