EVALUAREA ŞI ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECILOR PUBLICE-

In lipsa unei metodologii clare descrise in materialele de specialitate, fiecare metodist si-a creat propriile proceduri bazate de putinele articole pe care fiecare le-a gasit in legislatie, regulamente, fise de post anterioare. Aceste proceduri poarta amprenta personalitatii metodistului, sau grupului de metodisti  care au lucrat in acest mod  .

Avem resurse diferite, abordari diferite pentru a incerca sa ajungem la rezultate cat mai bune în indrumarea activitatii bibliotecarilor din bibliotecile publice .

Abordarea propusa mai jos este a colegei noastre din Hunedoara, Mariana Marian ,metodist la Biblioteca Judeteana din Deva.

EVALUAREA ŞI ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECILOR PUBLICE

Mariana Marian , Deva

Activitatea de evaluare și îndrumare se realizează de către bibliotecile județene în baza Legii bibliotecilor -  nr. 334 din 2002, cu modificările ulterioare, art. 28 litera b):

b) coordonează activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului în care îşi desfăşoară

activitatea, prin acţiuni specifice de îndrumare şi de evaluare, prin proiecte, programe şi activităţi

culturale, precum şi acţiuni de îndrumare profesională; asigură aplicarea unitară a normelor

biblioteconomice şi a legislaţiei în domeniu şi coordonarea aplicării strategiilor şi programelor de

automatizare a activităţilor şi serviciilor acestor biblioteci.

EVALUAREA

În momentul de față, cadrul legislativ nu prevede/ impune utilizarea rezultatelor evaluării de către autoritatea finanțatoare în scopul aprecierii activității bibliotecarului, îmbunătățirea sau diversificarea activității și patrimoniului bibliotecii.

Rapoartele de evaluare (evaluările) pot servi însă atât în acest scop, cât și pentru fundamentarea hotărârilor privind constituirea bugetului bibliotecii (solicitare și alocarea de sume pentru achiziție de documente, softuri de bibliotecă,extinderea și reorganizarea spațiului, modernizare, renovare, achiziție de mobilier, instalații și  echipamente, tehnologie,  extinderea activității prin crearea de noi servicii sau dezvoltarea celor existente, derularea unor programe cu finanțare parțială, etc.)

SUGESTIE: compartimentul metodic ar putea să întocmească o listă de servicii de asistență (în care să intre și serviciile de evaluare și îndrumare)pe care le poate oferi bibliotecilor publice locale și în baza căreia se poate încheia un protocol cu fiecare autoritate finanțatoare. În acest fel ar putea fi recunoscute și utilizate și de către acestea, în funcție de nevoi, produsele rezultate în urma activității metodice.

EVALUAREA BIBLIOTECILOR PUBLICE LOCALE DE CĂTRE COMPARTIMENTUL METODIC AL BIBLIOTECII JUDEȚENE

Evaluarea bibliotecii din punct de vedere biblioteconomic/ metodic este un proces complex prin care se stabilește la momentul evaluării, nivelul/capacitatea bibliotecii de a satisface nevoia de informare a comunității pe care o deservește.

A! A nu se confunda cu vizita, control, urecherea bibliotecarului, propunerea de sancțiune sau procesul verbal întocmit cu ocazia vizitei…)

Evaluarea are o finalitate clară și presupune:

-          A examina cantitativ și calitativ o bibliotecă,

-          Cu scopul de a stabili, în momentul evaluării:

- valoarea ei în cadrul comunității pe care o deservește;

- nivelul pe care se situează (raportat la bibliotecile din județ și din țară);

- ce și cum trebuie îmbunătățit pentru a mări această valoare.

Rezultatul procesului de evaluare este Raportul de evaluare.

Raportul de evaluare este un instrument girat de competența și responsabilitatea metodistului și poate constitui un element de referință esențial în accesarea de fonduri pe diferite linii de finanțare.

De aceea este recomandat să fie transmis cu adresă oficială autorității finanțatoare.

Culegerea datelor și informațiilor necesare, examinarea, analiza și interpretarea rezultatelor se fac pe următoarele planuri/nivele/domenii/

-          Patrimoniul bibliotecii și administrarea acestuia;

-          Gestionarea fondului de publicații;

-          Activitatea bibliotecii (servicii oferite, calitatea acestora, impactul asupra comunității);

-          Pregătirea profesională a bibliotecarului;

-          Relația cu autoritatea finanțatoare ;

Evaluarea poate fi:

-          inițială  sau globală – caz în care se urmăresc și se consemnează observațiile și constatările pe toate planurile (de obicei se face la înființare sau schimbări majore), se stabilește nivelul de la care se măsoară evoluția ulterioară.

-          intermediară  sau parţială – care urmărește punerea în valoare a modului în care evoluează biblioteca, a impactului unei anumite etape sau perioade de îndrumare.

Exemplu: Evaluarea anuală, pe baza datelor statistice la finalul fiecărui an, măsoară dinamica fondului de carte, activitatea bibliotecii şi,  din mărimea fondurile alocate bibliotecii se pot deduce anumite aspecte ale relaţiei cu autoritatea finanţatoare. Nu implică deplasarea în teren, predomină partea de analiză şi interpretare a rezultatelor obţinute pe parcursul unui an. Este evident, o evaluare parţială.

Etapele procesului de evaluare

Etape:

-          Conceperea și demararea planului după care se face evaluarea ( pașii1-5)

-          Culegerea datelor și informațiilor de care am nevoie (pașii 1-8). În funcție de obiective, se pot utiliza diferite metode pentru obținerea lor -  Vizita/inspecția  la biblioteca respectivă care presupune observația directă, verificarea, interogarea bibliotecarului, utilizatorilor, colaboratorilor  și are ca rezultat o fișă de analiză și un proces verbal. De asemenea se mai pot utiliza date rezultate din raportarea de către bibliotecar, interviuri cu colaboratori, autoritatea finanțatoare, utilizatori sau nonutilizatori ai bibliotecii, informații reținute de către metodist în urma consultării unor documente etc .

-          Prelucrarea, analiza, interpretarea rezultatelor (pașii 9-10) are ca finalitate un raport de evaluare.

(10 pași în evaluarea bibliotecii publice)

1.       Stabilirea tipului de evaluare şi a obiectivelor  evaluării;

2.       Determinarea planurilor pe care urmează să se desfășoare evaluarea, în funcție de obiectivele urmărite și felul evaluării;

3.       Stabilirea aspectelor  de observat și datelor/indicatorilor necesari pe fiecare nivel;

4.       Întocmirea fișei de observație/constatare/

5.       Programarea și anunțarea vizitei în cazul în care situația nu impune ca aceasta să fie inopinată;

6.       Formularea și consemnarea premiselor și condițiilor limitative.

7.       Culegerea de date (inspecție/ observare/control/ constatare/ verificare, finalizată cu completarea fișei.

8.       Consemnarea constatărilor în procesul verbal (model) și depunerea unui exemplar la autoritatea finanțatoare, cu număr de înregistrare. (recomandări -1.  recomandări care se pot face pe loc, 2.  recomandări care rezultă în urma procesului de analiză a datelor culese în timpul vizitei)

9.       Analiza datelor și formularea concluziilor evaluării. Stabilirea obiectivelor îndrumării și nivelului care urmează a fi atins în etapa următoare. Întocmirea raportului de evaluare (model).

10.   Transmiterea către biblioteca evaluată și către autoritatea finanțatoare a raportului de evaluare.

1.       Stabilirea tipului de evaluare şi a obiectivelor evaluării.

Rezultă din strategia de dezvoltare a bibliotecilor, transpusă în planificare (pornesc de la întrebări ca: ce vreau să știu în acest moment, la ce folosește?) și formulez un obiectiv principal sau scop.

În funcţie de rezultatul de care avem nevoie ( o evaluare globală, dinamica pe o anumită perioadă, capacitatea bibliotecii de a răspunde unor anumite nevoi ale comunităţii) stabilim tipul evaluării care urmează a fi făcută. Această decizie impune stabilirea clară a obiectivelor secundare.

Exemplu:

Cum gândesc?

Ne propunem să evaluăm capacitatea bibliotecii de a pune la dispoziţia comunităţii informații care să vină în sprijinul dezvoltării locale (scop).

Acest prim pas, face parte dintr-o analiză a obiectivelor cuprinse în strategiile de dezvoltare locală, județeană, regională și presupune stabilirea rolului bibliotecii respective în acest context (de exemplu programele de dezvoltare au ca prioritate în perioada următoare dezvoltarea zootehniei și stabilizarea tinerilor în mediul rural).

 De asemenea se vor avea în vedere interesele comunității pe care o deservește biblioteca evaluată și obiectivele pe plan local (biblioteca pe care o evaluăm se află într-o localitate unde ocupația de bază este creșterea ovinelor, iar tinerii sunt atraşi de ocupaţii din mediul urban.)

În acest caz ne punem întrebarea ce vrem să ştim?

a)      Care sunt resursele materiale de care dispune biblioteca? (spaţiul disponibil sau posibilitatea de obţine alte locaţii pentru activităţi, mărimea colecţiilor în acest domeniu, dacă sunt de actualitate sau nu, dotarea cu calculatoare, accesul la internet etc.

b)      Ce activitate are în aceste domenii (acţiuni organizate de bibliotecă, colaborări, parteneriate, programe la care a participat etc.)

c)       Câţi utilizatori din grupurile implicate în aceste domenii are biblioteca şi cum frecventează biblioteca, câţi nonutilizatori sunt în comunitate, etc.

d)      Care este poziţia bibliotecarului ( ce vrea, ce ştie, ce nu ştie despre aceste tendinţe şi despre felul cum ar trebui să atragă utilizatori din aceste grupuri ţintă, etc.)

e)      Care este poziţia autorităţii finanţatoare faţă de implicarea bibliotecii în această problemă ( știe că biblioteca poate furniza comunității servicii de informare care să impulsioneze aceste domenii, în cazul în care știe este dispusă să le utilizeze, le consideră utile sau nu, etc.)

Obținerea răspunsurilor la aceste întrebări sunt obiectivele secundare. Dacă le vom obţine, vom avea materialul necesar pentru a putea analiza biblioteca în acest moment. Putem determina capacitatea actuală de a pune la dispoziția comunității informații care să impulsioneze cele două domenii prioritare.

2.       Determinarea planurilor pe care urmează să se desfășoare evaluarea.

În funcție de obiectivele urmărite și felul evaluării, stabilesc dacă am nevoie de date privind patrimoniul bibliotecii și administrarea acestuia; gestionarea fondului de publicații; activitatea bibliotecii (servicii oferite, calitatea acestora, impactul asupra comunității); pregătirea profesională a bibliotecarului; relația cu autoritatea finanțatoare.

Exemplu:

Cum gândesc?

-          În exemplul nostru mă interesează spațiul și dotările care susțin desfășurarea unor activități sau crearea unor servicii, deci vizează patrimoniul, mai vreau să știu despre fondul de publicații, activitatea care vizează domeniile respective, nivelul de pregătire a bibliotecarului și relația cu autoritatea finanțatoare.

3.       Stabilirea aspectelor  de observat și datelor/indicatorilor necesari pe fiecare nivel;

Este important faptul că trebuie să ne concentrăm pe acele observații, măsurători, date, indicatori, informații care sunt utile pentru a atinge scopul evaluării.

Exemplu:

Cum gândesc?

Ce vreau să știu despre patrimoniu?

a)      Suprafața spațiului pe care îl poate pune biblioteca la dispoziție;

b)      Dotare cu mobilier (câte scaune, câte mese, flipchart etc…);

c)       Ambient (iluminat, încălzire etc.);

d)      Calculatoare, scanner, imprimantă (câte, stare de funcționare, consumabile);

e)      Videoproiector, ecran;

f)       Alte spații, dacă este cazul (proprietar, cum se poate obține: cu chirie sau gratuit, interval orar și ritmicitatea cu care poate fi obținut, mobilier, alte dotări etc.)

                Ce vreau să știu acum despre fondul de publicații?

a)      Fond total

b)      Număr de publicații pe orice suport, din domeniile vizate, deținute de bibliotecă;

c)       Achiziții în domeniile vizate (într-o perioadă relevantă);

d)      Alte informații necesare privind resursele informative, care chiar dacă nu au fost măsurate sau determinate exact, pot fi apreciate de către metodist.

Ce vreau să știu acum despre activitatea bibliotecii?

a)      Utilizatori înscriși total, alte categorii și pe primele două categorii de vârstă.

b)      Număr de activități organizate, programe sau parteneriate care vizează grupurile implicate.

c)       Număr de participanți

d)      Informații despre impactul acțiunilor bibliotecii (feedback de la participanți, articole în presă, aprecieri ale diferitelor instituții colaboratoare etc.)

e)      Alte informații privind grupurile vizate (din profilul comunității)

Ce vreau să știu acum despre pregătirea profesională și competențele bibliotecarului în domeniul vizat?

a)      Vechimea în bibliotecă, pregătirea formală.

b)      Cursuri de specializare și perfecționare absolvite (servicii noi de bibliotecă, marketing, scriere de proiecte etc.)

c)       Ce, cum a aplicat în organizarea activității bibliotecii și în relația cu utilizatorii și comunitatea în ansamblu.

d)      Ce știe despre implicarea bibliotecii în domeniile vizate.

e)      Ce crede că ar putea să facă și nu știe cum?

f)       Cum face să afle oamenii despre activitatea sau proiectele bibliotecii.

Ce vreau să știu acum despre relația cu autoritatea finanțatoare, instituțiile și agenții economici interesați de domeniile vizate?

a)      Ce poate să spună bibliotecarul despre aceste relații?

b)      Mărimea fondurilor alocate bibliotecii și spre ce au fost direcționate cu precădere/

c)       Care este părerea reprezentanților autorității locale și a principalilor actori economici locali despre bibliotecă și colaborarea cu aceasta?

d)      Apare activitatea bibliotecii în planul strategic de dezvoltare a comunității?

4.        Întocmirea fișei de observație/constatare/

Toate aceste aspecte vor fi menționate într-o machetă de fișă de observație/ constatare/evaluare, care ne va ajuta să culegem informațiile de care avem nevoie în evaluare și mai ales să nu omitem în timpul vizitei aspecte importante.

5.       Programarea și anunțarea vizitei în cazul în care situația nu impune ca aceasta să fie inopinată;

Sunt situații în care este necesar să verificăm dacă bibliotecarul respectă programul, organizează și desfășoară o acțiune pe care o are în programul de activitate, este suprasolicitat de primărie în rezolvarea altor sarcini, dorim să observăm cum se desfășoară o zi normală de lucru în acea bibliotecă etc. În astfel de situații o anunțare a vizitei ar putea crea situații artificiale, care nu ne-ar fi de folos sau ar denatura rezultatele evaluării.

6.       Premisele și condițiile limitative în care se desfășoară vizita/examinarea (inspecția) și analiza bibliotecii se stabilesc de către fiecare metodist la fața locului și se consemnează în procesul verbal.

Exemple

Premise(puncte de plecare determinate de situația concretă și care influențează raționamentul și concluziile evaluării):

a)      inspecția/analiza se face în condițiile în care bibliotecarul mai are x alte sarcini prevăzute în fișa postului, deci  timpul real acordat efectiv activității în bibliotecă este în medie doar de X ore pe săptămână/lună/zi.

b)      Biblioteca este nou înființată/transformată din bibliotecă sindicală în bibliotecă publică/bibliotecarul este nou/metodistul este nou, deci avem de-a face cu o evaluare inițială.

c)       În realizarea evaluării se iau în considerare direcțiile și nivelul indicatorilor rezultați din planificarea….(rezultat al corelării cu obiectivele de dezvoltare locală, județeană, regională, națională – în cazul în care aceștia sunt încadrați în planificări sau programe strategice de dezvoltare.)

Condiții limitative (situații concrete care împiedică sau limitează obținerea unor date sau informații de care avem nevoie în atingerea obiectivului evaluării):

a)      nu s-a verificat RMF pentru că a fost dus la legat.

b)      spațiul este în renovare, nu avem acces la documentele bibliotecii.

c)       bibliotecarul are program impus în primărie de la ora - la ora.

d)      Nu este întocmit catalog sistematic, fondul de carte din domeniile vizate a fost determinat prin numărare la raft.

7.       Culegerea de date, finalizată cu completarea fișei.

Culegerea de date necesare evaluării bibliotecii se realizează prin:

a)      Cercetare – consultarea unor documente de către metodist, din care poate extrage informații utile pentru a genera o viziune globală asupra contextului în care activează biblioteca evaluată. 

Surse:

-          Profilul comunității (lucrări complexe, realizate de echipe de specialiști, au fost realizate de multe primării prin finanțări europene) furnizează date importante despre structura comunității, specificul economic și nivelul de dezvoltare, comportamentul social și nivelul de educație, specificul istoric și geografic, etc.)

-          Monografii sau diverse studii și cercetări locale,

-          Presa locală,

-          Planuri strategice de dezvoltare,

-          Planul de management al bibliotecii județene,

-          Planificarea activității compartimentului metodic (Nivelul stabilit pentru indicatorii ce caracterizează activitatea bibliotecilor locale).

-          Statistici etc.

b)      Inspecția – se realizează cu ocazia vizitei la biblioteca evaluată și include (observația, verificarea, cercetare, intervievare/interogare etc.)

c)       Raportarea de către bibliotecar a datelor statistice sau altor informații necesare evaluării solicitate de către metodist.

d)      Interviu/interogare - intervievarea bibliotecarului, utilizatorilor, nonutilizatorilor, colaboratorilor, personalului autorității locale etc. (în funcție de informațiile de care avem nevoie).

e)      Observația;

f)       Verificarea;

g)      Testarea atunci când se impune stabilirea nivelului de pregătire profesională;

8.       Consemnarea constatărilor în procesul verbal (model) și depunerea unui exemplar la autoritatea finanțatoare, cu număr de înregistrare

Procesul verbal se întocmește cu ocazia inspecției (vizitei în bibliotecă) și cuprinde obligatoriu data, durata vizitei, obiectivele inspecției, numele bibliotecarului/bibliotecarilor prezenți sau dacă este cazul al persoanelor cu care s-a luat contact, domeniile și aspectele inspectate, metode folosite și constatări. În ceea ce privește recomandările, unele se pot face pe loc și se consemnează în procesul verbal, altele vor fi determinate de analiza mai amplă în cazul evaluării și vor fi menționate în raportul de evaluare. Procesul verbal mai conține obligatoriu la final data și localitatea, numele explicit și semnătura bibliotecarului metodist și ale bibliotecarului responsabil din biblioteca vizitată.

Se întocmește în trei exemplare.

9.       Analiza datelor și formularea concluziilor evaluării. Stabilirea obiectivelor îndrumării și nivelului care urmează a fi atins în etapa următoare. Întocmirea raportului de evaluare (model).

Este o etapă de prelucrare a datelor, analiză și interpretare a rezultatelor, în care competența, expertiza și viziunea bibliotecarului metodist au un rol decisiv.

Pași:

-          Prelucrarea și analiza datelor și informațiilor - calculul indicilor, grafice de evoluție (comparația cu perioadele anterioare și cu nivelul stabilit prin planificare), stabilirea concluziilor în urma unor informații obținute etc.);

-          Interpretarea rezultatelor;

-          Stabilirea obiectivelor îndrumării pentru perioada următoare și formularea recomandărilor pentru îmbunătățirea /diversificarea/dezvoltarea serviciilor și activității bibliotecii evaluate.

-          Redactarea raportului de evaluare.

10.   Transmiterea către biblioteca evaluată și către autoritatea finanțatoare a raportului de evaluare.

Raportul de evaluare este un produs al compartimentului metodic. Acesta este girat de competența și expertiza bibliotecarului metodist. Poate fi unul dintre cele mai importante elemente ale ofertei compartimentului metodic, în cazul demarării încheierii de protocoale între biblioteca județeană și fiecare autoritate finanțatoare.

Acesta are utilitate multiplă și este important să fie înaintat, de către biblioteca județeană, autorității finanțatoare.

Utilitate pentru Biblioteca județeană:

-          Determină, la data evaluării, nivelul general la care se află biblioteca sau nivelul de competență în prestarea unor servicii specifice de gestiune a informației.

-          Se poate determina evoluția sau regresul  între două date succesive. Se pot face comparații între anumite etape .

-           Stă la baza planificării și organizarea activității de îndrumare, astfel încât să se poată atinge obiectivele definite de nevoile comunității.

-          Este un instrument care poate argumenta implicarea și rolul bibliotecii în dezvoltarea durabilă sau poate pune în valoare capacitatea bibliotecii pe acest palier.

Utilitate pentru autoritatea finanțatoare:

-          Raportul de evaluare a bibliotecii definește nivelul la care a ajuns instituția în care autoritatea finanțatoare a investit. Poate fi utilizat pentru a demonstra eficiența utilizării fondurilor alocate bibliotecii.

-          Are la îndemână un document din care reiese rolul bibliotecii în gestiunea și diseminarea informației necesare pentru întreaga comunitate.

-          Oferă date importante care pot fi utilizate în procesul de elaborare a planului strategic de dezvoltare a entității administrative, în scrierea de proiecte, fundamentarea solicitării sau repartizării de fonduri pentru bibliotecă, în popularizarea comunității locale.

Este important ca această lucrare girată de biblioteca județeană să ajungă la autoritatea finanțatoare deoarece  astfel se poate pune în valoare actul de coordonare prevăzut prin lege. În adresa de înaintare ar putea fi menționată importanța acesteia, dat fiind faptul că este corelată cu nevoile locale de informație și tendințele de dezvoltare locală.

În procesul de analiză, utilizăm ca nivel de comparație valorile planificate ale indicatorilor de performanță. Acestea se stabilesc în funcție de valorile obținute pe țară, și pe județ ținându-se cont de condițiile specifice în care activează biblioteca, de nevoile și de prioritățile de dezvoltare locală.

Caracteristici luate în considerare și indicatori utilizați, pe domeniile de evaluare.

-          Patrimoniul bibliotecii, administrarea acestuia, comunitatea deservită;

-          Statutul clădirii în care funcționează biblioteca (proprietar, drepturi de ocupare -  chirie, concesiune etc.). Sediu central și puncte de lucru/filiale

-          Amplasare și acces;

-          Compartimentare;

-          Suprafața spațiului de care dispune și pe care îl poate pune biblioteca la dispoziție pentru diferite activități;

-          Utilități;

-          Dotare cu mobilier (câte scaune, câte mese, flipchart etc…);

-          Calculatoare, scanner, imprimantă (câte, stare de funcționare, consumabile);

-          Videoproiector, ecran;

-          Ambient, amenajare interioară;

-          Cheltuieli cu întreținerea spațiului;

-          Populația comunei

-          Suprafață/nr. de locuitori ( suprafaţa minimă a bibliotecilor finanţate din fonduri publice, care nu poate fi sub 0,05 m2 pentru un locuitor, în localităţile cu o populaţie de până la 10.000 de locuitori, şi sub 0,015 m2 pentru un locuitor, în localităţile cu o populaţie de peste 10.000 de locuitori;

-          Alte spații, dacă este cazul (proprietar, cum se poate obține: cu chirie sau gratuit, interval orar și ritmicitatea cu care poate fi obținut, mobilier, alte dotări etc.)

-           Numărul satelor/specificul zonei

-          Gestionarea fondului de publicații;

-          Fond total

-          Număr de publicații  (pe orice suport), din domeniile vizate, deținute de bibliotecă;

-          Achiziții  total și în domeniile vizate (într-o perioadă relevantă);

-          Gradul de înnoire a fondului de carte;

-          Dinamica fondului de carte (coeficientul de rotație)

-          Alte informații necesare privind resursele informative, care chiar dacă nu au fost măsurate sau determinate exact, pot fi apreciate de către metodist.

-          Modul și eficiența organizării fondului de publicații și a informației

-          Activitatea bibliotecii (servicii oferite, calitatea acestora, impactul asupra comunității);

-          Utilizatori înscriși total, alte categorii și pe primele două categorii de vârstă.

-          Număr de activități organizate, programe sau parteneriate care vizează grupurile implicate.

-          Număr de participanți

-          Informații despre impactul acțiunilor bibliotecii (feedback de la participanți, articole în presă, aprecieri ale diferitelor instituții colaboratoare etc.)

-          număr de servicii oferite;

-          nr. de utilizatori pe serviciu;

-          dinamica utilizării serviciilor (indicele de evoluție/involuție a utilizării serviciului în perioada de referință/analizată)

-          realizări obținute cu ajutorul informațiilor furnizate prin intermediul serviciului;

-          referințe, consemnări (presă, studii, monografii, personalități care au avut tangență cu aceste servicii etc.)

-          număr de programe/proiecte derulate de bibliotecă finalizate/în derulare/în stadiu de proiect

-          număr de programe/parteneriate la care participă biblioteca în calitate de colaborator sau partener.

-          Alte informații privind grupurile vizate (din profilul comunității)

-          Pregătirea profesională a bibliotecarului;

-          Vechimea în bibliotecă, pregătirea formală.

-          Cursuri de specializare și perfecționare absolvite (servicii noi de bibliotecă, marketing, scriere de proiecte etc.)

-          Ce, cum a aplicat în organizarea activității bibliotecii și în relația cu utilizatorii și comunitatea în ansamblu.

-          Ce știe despre implicarea bibliotecii în domeniile vizate.

-          Ce crede că ar putea să facă și nu știe cum?

-          Cum face să afle oamenii despre activitatea sau proiectele bibliotecii.

-         Relația cu autoritatea finanțatoare, instituțiile și agenții economici

-          Ce poate să spună bibliotecarul despre aceste relații?

-          Mărimea fondurilor alocate bibliotecii și spre ce au fost direcționate cu precădere/

-          Care este părerea reprezentanților autorității locale și a principalilor actori economici locali despre bibliotecă și colaborarea cu aceasta?

-          Apare activitatea bibliotecii în planul strategic de dezvoltare a comunității? (în campania electorală, a fost amintită/luată în considerare măcar în platformele program sau discursurile candidaților?)

ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECILOR PUBLICE

Procesul de îndrumare a activității  din cadrul bibliotecilor publice locale este un demers realizat de biblioteca județeană prin intermediul compartimentului metodic și are ca obiectiv îmbunătățirea activității acestora sau menținerea la anumite standarde, astfel încât biblioteca să răspundă în mod eficient nevoilor locale  de informare.

Dacă evaluarea bibliotecii vizează din punct de vedere analitic toate aspectele patrimoniale, organizatorice, relaționale, de pregătire profesională a bibliotecarului și eficiență a muncii acestuia,  îndrumarea sintetizează tehnicile de armonizare a acestor domenii, acționând direct asupra profesionalismului bibliotecarului.

Tehnici prin care se realizează îndrumarea:

-          Vizita metodică de îndrumare

-          Colocvii metodice

-          Training

-          Mentorat

-          Schimb de experiență

-          Asistența on-line sau telefonic

-          Coaching ( ca metodă)

Vizita metodică de îndrumare: un interval de timp pe parcursul uneia sau mai multor zile în care metodistul îndrumă activitatea curentă. Se va urmări atingerea obiectivelor sau a salturilor calitative stabilite prin direcțiile de dezvoltare rezultate în urma evaluării.

În funcție de situația concretă de experiența și capacitatea de selecție a metodistului, vizita metodică îmbină atât aspecte ale evaluării (culegere de date în acest scop), cât și elemente specifice îndrumării.

Îndrumarea poate fi programată și în acest scop vizează îndeplinirea unor obiective stabilite în urma ultimei evaluări, sau poate fi făcută în funcție de nevoile semnalate chiar în acel moment, întrebările sau sesizările bibliotecarului asupra unor situații concrete ivite pe parcurs.

Colocviile metodice: întâlniri periodice în cadrul cărora se prezintă, se dezbat se simulează noutățile și experiențele apărute pe plan profesional, metode și tehnici de aplicare precum și aspecte operative specifice perioadei în care se desfășoară.

În fixarea temei și pregătirea acestora se ține cont de nevoile generale de informare a bibliotecarilor, aspecte profesionale de bază, care vizează activitatea tuturor, spre deosebire de vizita metodică, în cadrul căreia îndrumarea se face specific, pe problemele concrete ale bibliotecii vizitate.

Trainingul este un curs conceput de regulă pentru o zi (în funcție de posibilitățile de organizare și importanța temei poate fi extins pe mai multe zile) și vizează nevoi de dezvoltare profesională sau corectare a unor practici greșite, aceleași la mai mulți bibliotecari sau solicitate de aceștia în mod expres.  Se realizează pe grupe de 10-12 bibliotecari.

De asemenea ne putem gândi la diferite nivele de pregătire în cazul în care în urma evaluării tuturor bibliotecilor s-a realizat o ierarhizare de acest gen și se pot concepe cursuri pentru grupuri care trebuie propulsate pe un nivel superior prin îmbunătățirea performanțelor profesionale pe domeniile unde se constată carențe sau posibilități și nevoi de dezvoltare.

Mentoratul este o practică ce poate duce la dezvoltarea relațiilor de colaborare și învățare între bibliotecari. Metodistul poate stimula și utiliza ingenios pregătirea profesională și experiența unor bibliotecari care doresc să-i învețe pe cei noi veniți în branșă sau pe cei mai puțin experimentați. Metodistul facilitează, planifică, îndrumă și monitorizează astfel de procese în care cunoștințele și experiența se transmit între colegi, stimulând colaborarea și respectul în branșă. Asistența acordată de mentor se poate face pe anumite teme  stabilite în funcție de nevoia concretă de deprindere a anumitor practici biblioteconomice sau în general vizând întregul bagaj de cunoștințe, deprinderi și atitudini pe care trebuie să le aibă un bibliotecar.

Schimbul de experiență se poate face fie prin prezentarea în cadrul colocviilor a experiențelor deosebite ale unor colegi din județ sau din țară, fie prin organizarea de vizite în diferite biblioteci în care funcționează servicii noi sau întreaga activitate se situează la standarde superioare. De asemenea stimularea participării la activitățile organizate de asociația bibliotecarilor este un prilej de a dobândi noi experiențe.

Asistența on-line sau telefonic este acordată permanent de către metodist care trebuie să fie disponibil și prompt în a răspunde întrebărilor puse de bibliotecari.

Competența, pregătirea profesională, experiența, capacitatea de a înțelege ușor anumite fenomene și de a da rapid soluții ori a îndruma spre alte surse de informații au un rol decisiv în asigurarea acestui tip de îndrumare.

Coaching-ul – constă în îndrumarea bibliotecarului spre găsirea de către el însuși a unei soluții sau căi de urmat în rezolvarea unei situații dificile în activitatea bibliotecii.

 Metodistul adesea este tentat să dea sfaturi și să ia decizii în anumite împrejurări în care un bibliotecar cere ajutorul. Uneori condițiile concrete locale sau simpla necunoaștere a acestora ,  îndepărtează mult răspunsul nostru de soluția optimă. De aceea este esențială  cunoașterea tehnicilor de coachig prin care bibliotecarul să fie condus spre cea mai potrivită rezolvare.

Desigur, nu există o ordine sau o rețetă perfectă a succesiunii utilizării metodelor prin care se realizează îndrumarea, acestea alternând în funcție de nevoile concrete și de parametrii planificați în urma evaluării. Utilizarea și îmbinarea lor armonioasă , depinde de competența, ingeniozitatea, capacitatea de analiză și sinteză a fiecărui metodist.