În zilele de 26-28 octombrie 2016, la
Zalău, a avut loc conferinţa naţională „Atracţie prin inovaţie”, organizată din
iniţiativa Bibliotecii Judeţene Sălaj, cu sprijinul unei finanţări
nerambursabile de la Consiliul Municipal Zalău. Au participat bibliotecari de
la bibliotecile judeţene, dar şi orăşeneşti (Carei), din Argeş, Bihor,
Bistriţa, Braşov, Brăila, Bucureşti, Caraş-Severin, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa,
Gorj, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Timişoara, Vrancea.
Desigur, am remarcat participarea masivă a bibliotecarilor din comunele
judeţului Sălaj. În viziunea organizatorilor, conferinţa s-a vrut o întâlnire a
bibliotecarilor şi publicului din Zalău şi judeţul Sălaj cu invitaţii din ţară,
persoane experimentate în domeniul şi proiectele lor, care să-i inspire, să le
transmită bune practici şi să-i impulsioneze să preia modele. În acelaşi timp,
intenţia a fost ca participanţii din afara Sălajului să cunoască ce a reuşit
Biblioteca Judeţeană din Zalău să realizeze.
Trebuie să spun că gândul
iniţiatorilor a izbutit pe deplin. Cu un atent spirit de selecţie, perseverenţă
şi încredere, echipa din Zalău a ales ideile de impact din concursul pe care
l-a lansat în vară şi în acelaşi timp a apreciat câteva proiecte interesante şi
persoane cu experienţă în lucrul cu tinerii. Astfel, la conferinţă, am avut o
selecţie de proiecte care au fost prezentate deopotrivă bibliotecarilor,
tinerilor şi publicului sălăjean. În timp ce Vlăduţ Andreescu a făcut un curs
de formare şi muncă în echipă adresat tinerilor, intitulat „De ce să vin la
bibliotecă?”, colegii de la Biblioteca Metropolitană Bucureşti au itinerat
„Caravana poveştilor”, oprindu-se la Zalău, Dobrin, Cehu-Silvaniei, Benesat,
Someş-Odorhei, Năpradea, Jibou şi Mirşid, într-un demers destinat atât
utilizatorilor, cât şi bibliotecarilor locali.
Am ascultat cu interes prezentările
unor proiecte derulate sau în curs de derulare, preţuind alegerile
organizatorilor. Începutul acestor interesante idei a fost făcut cu campania de
lectură Citim împreună, România! Brenda Bates s-a stabilit în România, este
cofondator al Fundaţiei Noi Orizonturi, trăieşte în Lupeni, unde se îngrijeşte
de o bibliotecă pentru comunitate şi adoră cititul. Nu orice fel de lectură, ci
numai cititul împreună, părinţi şi copii, împărtăşind bucurii şi idei. De doi
ani de zile, împreună cu colaboratorii şi prietenii ei, citeşte pentru copii şi
părinţi cu o voinţă şi pasiune nezdruncinate. Încrederea ei în beneficiile
cititului ca o armă de combatere a pasivismului şi defetismului prezente în
România, de genul binecunoscutei atitudini „Oricum, nu mai citeşte nimeni!”,
este mai mult decât benefică. Ce a reuşit? Întâlniri periodice săptămânale cu
un număr mare şi constant de participanţi, între care 7 familii cu copii cu
Sindrom Down din care 5 nu merg la şcoală, un program de lecturi de vară, cu
jurnale de vară şi peste 10.000 de pagini citite de participanţi, un grup de
lectură pentru bebeluşi şi femei însărcinate. E mult? E puţin? Eu ştiu sigur un
lucru: impactul nu înseamnă cifre, ci influenţa şi schimbarea vieţii unor
persoane. Iar Brenda a izbutit cu certitudine aceasta.
Povestea succeselor a continuat cu
Bibliopovestaşii Margaretei Tătăruş, pe care îi ştim cu toţii şi care ne-a
impresionat prin creativitatea şi emoţiile implicate. A urmat Crosul Coşbook –
Alerg cu o carte, ideea Alinei Dianei Pop de la Biblioteca Judeţeană Bistriţa
Năsăud, care a atras îndată alergători de cele mai diferite vărste în cursă, 31
voluntari între care 4 fotografi profesionişti, parteneriate, inclusiv cu
editura Curtea Veche, sponsorizări, demonstrând inventivitate în promovarea
cărţii şi bibliotecii. „Jocurile de cuvinte” ale Mariei Merdar de la Biblioteca
Judeţeană Tg. Mureş m-au impresionat prin observarea atentă a nevoilor copiilor
maghiari şi oferirea unei oportunităţi de îmbunătăţire a rezultatelor şcolare.
Remarcând că utilizatorii de la secţia de împrumut întâmpinau probleme în
folosirea limbii române, bibliotecara le-a propus un joc de învăţare. Din două
în două săptămâni, îşi dau întâlnire, copiii îi spun ce greutăţi au, ce nu
înţeleg şi discuţia porneşte cu lămurirea făcută de bibliotecară. Nu sunt
lecţii, ci este un dialog, în care copiii se lămuresc, învaţă, primesc un feed
back. Efectul s-a văzut în rezultatele la şcoală şi în interesul familiilor lor
de a continua „jocul de-a învăţatul”, cu limite de rigoare, bibliotecara evitând
să insiste şi să preseze pentru ca gestul să nu fie socotit prozelitism
cultural şi lingvistic, ci doar un ajutor, ceea ce este în realitate. Este o
activitate utilă, care nu înseamnă costuri, ci investiţie în educaţie,
îndrumare, consiliere din partea bibliotecii, iniţiativă şi libertate.
Constanţa şi Argeş au prezentat două
cluburi inedite de lectură: unul pentru adulţi, intitulat „Poveştile copilăriei
reinterpretate la vârsta maturităţii” de Liliana Stamate, orientat în sensul
unei dezvoltări personale şi altul pentru copii, însoţit de activităţi
creative. „Cartea vie a profesiilor” de la Tg. Jiu arată cum soluţia
Bibliotecii vii poate fi folosită de biblioteca publică drept un instrument de
orientare profesională a tinerilor prin implicarea unor voluntari, experţi în
domeniul lor profesional. Finalul a fost încununat de proiectul de la Biblioteca
Judeţeană din Baia Mare, „Covorul povestitor” care, după o tehnică deprinsă de
la colegii şi partenerii francezi, este confecţionat de bibliotecari, inclusiv
personajele poveştilor reprezentate. Asftfel, în timp, biblioteca băimăreană a
ajuns să aibă opt covoare povestitoare cu care a mers în grădiniţe, şcoli,
centre de plasament în oraş şi în judeţ, reprezentând poveştile şi atrăgând
spre lectură.
La acest moment al bursei proiectelor
de impact, membrii prezenţi ai Grupului Impact (Vlad, Corina, Virgil, Mariana,
Dan, Ruxandra, Florica, Sorina şi Nicoleta Vasi)
s-au retras şi reunit într-un spaţiu separat.
Discuţia s-a purtat asupra stadiului manualului bibliotecarului începător –
capitolul despre informare bibliografică a fost încheiat de Dan, alte capitole
trebuie reformulate pe baza observaţiilor şi termenul este de 15 februarie
2017. Florica a propus lărgirea grupului prin includerea unor bibliotecari bine
pregătiţi şi devotaţi, precum Margareta Tătăruş. S-a dezbătut ca Grupul Impact
să îşi desfăşoare activitatea sub egida ANBPR, aceasta însemnând o recunoaştere
explicită a activităţii sale merituoase de până acum. În viitorul apropiat vom
decide asupra acestor chestiuni.
A
consemnat Ruxandra Nazare
Vom avea mai multe categorii de invitați: membrii Grupului IMPACT (bibliotecari pentru bibliotecari); bibliotecari foarte activi din țară, selectați de echipa de proiect din cadrul Bibliotecii Județene Sălaj, în urma vizibilității de care dau dovadă; colegi, manageri sau bibliotecari, care au reușit să atragă public numeros spre biblioteca lor, dar nu au promovat acest lucru. Cei selectați au fost anunțați telefonic și au confirmat participarea.
