marți, 17 ianuarie 2017

Premiul Monica Andriesei pentru merite în activitatea de bibliotecă



        
    MONICA ANDRIESEI (1948-2014) a fost o devotată bibliotecară la Biblioteca Judeţeană George Bariţiu Braşov, unde şi-a început activitatea în anul 1972, la secţia de împrumut carte pentru adulţi. Absolventă a Facultăţii de limba şi literatura română, Universitatea Bucureşti, a urmat cursul de biblioteconomie, sub îndrumarea profesorului Dan Simonescu, un slujitor dedicat al bibliotecilor româneşti, cel ce i-a fost model şi ghid în profesie. La Braşov, a lucrat pentru carte, lectură, bibliotecă şi oameni, ajungând să conducă secţia de împrumut carte (1996, 2001-2006) şi chiar directoare adjunctă de specialitate a bibliotecii (1997-2001). În această calitate, a contribuit la modernizarea bibliotecii, a iniţiat şi coordonat informatizarea completă a secţiei de împrumut, încheiată în 1998, a gestionat cu tact şi fermitate în acelaşi timp acest serviciu dificil, cu un volum mare de muncă şi interacţiune directă cu cititorii, a format tineri bibliotecari, fiind un model de competenţă, bună comunicare, ambiţie şi tenacitate. Pasionată de artă, din 1998 a organizat expoziţii de artă în bibliotecă, în Galeria de pe scară, stimulând pe artiştii braşoveni. A contribuit decisiv la îmbogăţirea colecţiei de artă a bibliotecii pe care a descris-o în albumul Pinacoteca (două ediţii, 2006 şi 2008), în colaborare. Cu talent şi multă muncă, a devenit un artist iconar, exersând pictura pe sticlă şi expunând în expoziţii de grup, dar şi personale. La începutul lui 2006 se pensiona de la bibliotecă, dar a continuat să fie activă în domeniul culturii şi al cărţilor, la Muzeul Civilizaţiei Urbane şi la librăria Okian din Braşov. La 7 august 2014, s-a stins din viaţă, lăsând în urmă amintirea unui om pentru care cartea, cititul şi cultura erau un crez şi un stil de viaţă. Pentru ceilalţi, Monica Andriesei a rămas un model de bibliotecar şi o persoană deschisă şi generoasă. Date mai multe veţi găsi în revista Biblioteca nr. 11/2014.
           
Recent, fiica Monicăi Andriesei, medicul Paula Zimbrean, a dorit să înfiinţeze un premiu care să poarte numele mamei ei şi a avut generozitatea să ofere acest premiu unui bibliotecar merituos, activ în domeniul bibliotecilor publice. Dorinţa atât a familiei cât şi a Bibliotecii Judeţene Braşov, care a fost consultată în alegerea candidaţilor pentru premiu, a fost aceea de a răsplăti activitatea meritorie a bibliotecarilor şi de a promova repere şi valori în domeniul bibliotecii, instituţie pe care Monica Andriesei a preţuit-o şi onorat-o. Din acest motiv, juriul braşovean a vrut să extindă acest premiu de la judeţul Braşov la nivel naţional şi a luat în considerare bibliotecari din România. Alegerea s-a oprit asupra doamnei IONELIA ŞERBAN, bibliotecară la Biblioteca publică Ion Ghelu Destelnica” din comuna Stelnica, judeţul Ialomiţa. Premierea a avut loc sâmbătă, 19 noiembrie 2016, la Mediateca Bibliotecii Judeţene George Bariţiu Braşov, în cadrul secţiei la care a contribuit prin munca ei Monica Andriesei, în mijlocul şezătorii braşovene, unde invitata şi premiata noastră a fost primită cu bucurie şi interes.
           
Născută în comuna Stelnica, județul Ialomița, Ionelia Şerban a absolvit Liceul Agroindustrial din Slobozia în anul 1990. Între anii 1991-1993 a fost director al Căminului cultural din satul Maltezi, comuna natală, pentru ca din 1993 să devină bibliotecar la biblioteca publică din aceeași localitate. Ca slujitor al bibliotecii, Ionelia a fost şi este un liant al comunităţii. Perseverentă, harnică și cu spirit de inițiativă, a vrut să facă din bibliotecă un centru pentru comunitate. A observat oamenii și tot ce era în jurul ei, a comunicat atât cu instituțiile, cât și cu persoanele responsabile din comună, deschizând calea unor parteneriate și colaborări utile și eficiente. A fost tehnoredactor al monografiei localităţii, autor inginer Ion Munteanu, care a apărut cu susţinere financiară locală, postând şi o variantă electronică pe blogul bibliotecii. Blogul bibliotecii (http://stelnica.blogspot.ro/) a devenit cel mai bun instrument de cunoaştere şi informare despre activitatea bibliotecii şi a comunităţii. Biblioteca este implicată în manifestările comunitare din Stelnica, este colaborator al şcolii, bibliotecara fiind coordonator în colaborare cu profesorul de limba română al revistei şcolare „Frânturi de gânduri”, ce apare de 3 ani, cu sprijinul financiar al primăriei şi care a obţinut premii la concursul de reviste şcolare. Pe măsură ce societatea informațională își impunea cerințele ei, bibliotecara a ales să aprofundeze cunoştinţele în domeniul tehnologiilor informaţionale moderne prin cursurile şi programele de perfecţionare continuă urmate. Prin programul Biblionet, biblioteca publică din comuna Stelnica a început să ofere noi servicii de bibliotecă utilizatorilor şi cursuri de cultura informaţiei locuitorilor. Biblioteca s-a schimbat şi bibliotecara mărturiseşte bucuria împlinirii pe care o simte: "Ce satisfacţie mai mare poţi avea, decât atunci când vezi că ai putut rezolva o problemă unui om care a apelat la tine ca la ultima persoană ce l-ar putea ajuta?!"


De fapt, ceea ce a reușit bibliotecara din această micuță comună a fost să stabilească relații și să mobilizeze resursele în jurul bibliotecii, construind o comunitate şi izbutind să aibă impact, să influenţeze în bine viaţa oamenilor. Cum? Un proverb înțelept spune că Omul sfințește locul. Doamna bibliotecară Ionelia Șerban a înțeles că biblioteca nu trebuie să fie izolată de oameni și a ales să lucreze cu oamenii, să facă o bibliotecă pentru oameni. Dincolo de cursurile absolvite, ceea ce a recomandat-o pe bibliotecara Ionelia Șerban pentru acest premiu este caracterul. Darul de a fi un bibliotecar chivernisit în sensul de a gospodări cu economie, talent și eficiență resursele, de a căuta și găsi alte finanțări, de a vedea șanse acolo unde alții văd doar dificultăți este unul rar și trebuie răsplătit cum se cuvine. De aceea alegerea noastră a fost Domnia Sa.
(Ruxandra Nazare, Biblioteca Judeţeană George Bariţiu Braşov)


joi, 3 noiembrie 2016

Bibliotecari de impact la Zalău

În zilele de 26-28 octombrie 2016, la Zalău, a avut loc conferinţa naţională „Atracţie prin inovaţie”, organizată din iniţiativa Bibliotecii Judeţene Sălaj, cu sprijinul unei finanţări nerambursabile de la Consiliul Municipal Zalău. Au participat bibliotecari de la bibliotecile judeţene, dar şi orăşeneşti (Carei), din Argeş, Bihor, Bistriţa, Braşov, Brăila, Bucureşti, Caraş-Severin, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Timişoara, Vrancea. Desigur, am remarcat participarea masivă a bibliotecarilor din comunele judeţului Sălaj. În viziunea organizatorilor, conferinţa s-a vrut o întâlnire a bibliotecarilor şi publicului din Zalău şi judeţul Sălaj cu invitaţii din ţară, persoane experimentate în domeniul şi proiectele lor, care să-i inspire, să le transmită bune practici şi să-i impulsioneze să preia modele. În acelaşi timp, intenţia a fost ca participanţii din afara Sălajului să cunoască ce a reuşit Biblioteca Judeţeană din Zalău să realizeze.

Trebuie să spun că gândul iniţiatorilor a izbutit pe deplin. Cu un atent spirit de selecţie, perseverenţă şi încredere, echipa din Zalău a ales ideile de impact din concursul pe care l-a lansat în vară şi în acelaşi timp a apreciat câteva proiecte interesante şi persoane cu experienţă în lucrul cu tinerii. Astfel, la conferinţă, am avut o selecţie de proiecte care au fost prezentate deopotrivă bibliotecarilor, tinerilor şi publicului sălăjean. În timp ce Vlăduţ Andreescu a făcut un curs de formare şi muncă în echipă adresat tinerilor, intitulat „De ce să vin la bibliotecă?”, colegii de la Biblioteca Metropolitană Bucureşti au itinerat „Caravana poveştilor”, oprindu-se la Zalău, Dobrin, Cehu-Silvaniei, Benesat, Someş-Odorhei, Năpradea, Jibou şi Mirşid, într-un demers destinat atât utilizatorilor, cât şi bibliotecarilor locali.

Am ascultat cu interes prezentările unor proiecte derulate sau în curs de derulare, preţuind alegerile organizatorilor. Începutul acestor interesante idei a fost făcut cu campania de lectură Citim împreună, România! Brenda Bates s-a stabilit în România, este cofondator al Fundaţiei Noi Orizonturi, trăieşte în Lupeni, unde se îngrijeşte de o bibliotecă pentru comunitate şi adoră cititul. Nu orice fel de lectură, ci numai cititul împreună, părinţi şi copii, împărtăşind bucurii şi idei. De doi ani de zile, împreună cu colaboratorii şi prietenii ei, citeşte pentru copii şi părinţi cu o voinţă şi pasiune nezdruncinate. Încrederea ei în beneficiile cititului ca o armă de combatere a pasivismului şi defetismului prezente în România, de genul binecunoscutei atitudini „Oricum, nu mai citeşte nimeni!”, este mai mult decât benefică. Ce a reuşit? Întâlniri periodice săptămânale cu un număr mare şi constant de participanţi, între care 7 familii cu copii cu Sindrom Down din care 5 nu merg la şcoală, un program de lecturi de vară, cu jurnale de vară şi peste 10.000 de pagini citite de participanţi, un grup de lectură pentru bebeluşi şi femei însărcinate. E mult? E puţin? Eu ştiu sigur un lucru: impactul nu înseamnă cifre, ci influenţa şi schimbarea vieţii unor persoane. Iar Brenda a izbutit cu certitudine aceasta.

Povestea succeselor a continuat cu Bibliopovestaşii Margaretei Tătăruş, pe care îi ştim cu toţii şi care ne-a impresionat prin creativitatea şi emoţiile implicate. A urmat Crosul Coşbook – Alerg cu o carte, ideea Alinei Dianei Pop de la Biblioteca Judeţeană Bistriţa Năsăud, care a atras îndată alergători de cele mai diferite vărste în cursă, 31 voluntari între care 4 fotografi profesionişti, parteneriate, inclusiv cu editura Curtea Veche, sponsorizări, demonstrând inventivitate în promovarea cărţii şi bibliotecii. „Jocurile de cuvinte” ale Mariei Merdar de la Biblioteca Judeţeană Tg. Mureş m-au impresionat prin observarea atentă a nevoilor copiilor maghiari şi oferirea unei oportunităţi de îmbunătăţire a rezultatelor şcolare. Remarcând că utilizatorii de la secţia de împrumut întâmpinau probleme în folosirea limbii române, bibliotecara le-a propus un joc de învăţare. Din două în două săptămâni, îşi dau întâlnire, copiii îi spun ce greutăţi au, ce nu înţeleg şi discuţia porneşte cu lămurirea făcută de bibliotecară. Nu sunt lecţii, ci este un dialog, în care copiii se lămuresc, învaţă, primesc un feed back. Efectul s-a văzut în rezultatele la şcoală şi în interesul familiilor lor de a continua „jocul de-a învăţatul”, cu limite de rigoare, bibliotecara evitând să insiste şi să preseze pentru ca gestul să nu fie socotit prozelitism cultural şi lingvistic, ci doar un ajutor, ceea ce este în realitate. Este o activitate utilă, care nu înseamnă costuri, ci investiţie în educaţie, îndrumare, consiliere din partea bibliotecii, iniţiativă şi libertate.

Constanţa şi Argeş au prezentat două cluburi inedite de lectură: unul pentru adulţi, intitulat „Poveştile copilăriei reinterpretate la vârsta maturităţii” de Liliana Stamate, orientat în sensul unei dezvoltări personale şi altul pentru copii, însoţit de activităţi creative. „Cartea vie a profesiilor” de la Tg. Jiu arată cum soluţia Bibliotecii vii poate fi folosită de biblioteca publică drept un instrument de orientare profesională a tinerilor prin implicarea unor voluntari, experţi în domeniul lor profesional. Finalul a fost încununat de proiectul de la Biblioteca Judeţeană din Baia Mare, „Covorul povestitor” care, după o tehnică deprinsă de la colegii şi partenerii francezi, este confecţionat de bibliotecari, inclusiv personajele poveştilor reprezentate. Asftfel, în timp, biblioteca băimăreană a ajuns să aibă opt covoare povestitoare cu care a mers în grădiniţe, şcoli, centre de plasament în oraş şi în judeţ, reprezentând poveştile şi atrăgând spre lectură.

La acest moment al bursei proiectelor de impact, membrii prezenţi ai Grupului Impact (Vlad, Corina, Virgil, Mariana, Dan, Ruxandra, Florica, Sorina şi Nicoleta Vasi)
s-au retras şi reunit într-un spaţiu separat. Discuţia s-a purtat asupra stadiului manualului bibliotecarului începător – capitolul despre informare bibliografică a fost încheiat de Dan, alte capitole trebuie reformulate pe baza observaţiilor şi termenul este de 15 februarie 2017. Florica a propus lărgirea grupului prin includerea unor bibliotecari bine pregătiţi şi devotaţi, precum Margareta Tătăruş. S-a dezbătut ca Grupul Impact să îşi desfăşoare activitatea sub egida ANBPR, aceasta însemnând o recunoaştere explicită a activităţii sale merituoase de până acum. În viitorul apropiat vom decide asupra acestor chestiuni.

A consemnat Ruxandra Nazare 

joi, 1 septembrie 2016

Zalăul este de ...Impact!

DRAGI COLEGI,

În anul 2008, la ZALĂU, am tăiat panglica primei biblioteci incluse în programul de modernizare a Bibliotecilor Publice din România, în cadrul proiectului – pilot GLOBAL LIBRARIES ROMÂNIA (Zalău – Kilometrul 0) extins apoi la nivel național prin atât de cunoscuta denumire BIBLIONET – lumea în biblioteca mea!

Ne-am întâlnit, am scris multe povești de succes, am îndrăznit să credem și să demonstrăm că suntem importanți în comunitate, am lăsat ideile să zboare spre împlinire… am visat mult și am primit aprecieri. Mai mult decât toate contează dragostea și prețuirea celor care vin la numeroasele și ineditele noastre servicii și activități.

Am dorit, ne-am străduit și am reușit să fim de… IMPACT!

Am înțeles că nu putem atrage spre biblioteci, dacă nu suntem inovativi, an după an. Ne urmărim în mediul online, comunicăm prin diverse forme și ne bucurăm mereu văzând cum înfloresc BIBLIOTECILE, suferind pentru multele probleme grave, care nu depind de competența și dăruirea noastră.

Vă provocăm acum, cu drag și aprecieri colegiale, la o competiție a IDEILOR INOVATIVE.

Avem un alt proiect finanțat de Primăria și Consiliul Municipal Zalău:

ZALĂUL este de… IMPACT!

Printre multele activități am inclus și o Conferință:

ATRACȚIE PRIN INOVAȚIE!

Vom avea mai multe categorii de invitați: membrii Grupului IMPACT (bibliotecari pentru bibliotecari); bibliotecari foarte activi din țară, selectați de echipa de proiect din cadrul Bibliotecii Județene Sălaj, în urma vizibilității de care dau dovadă; colegi, manageri sau bibliotecari, care au reușit să atragă public numeros spre biblioteca lor, dar nu au promovat acest lucru. Cei selectați au fost anunțați telefonic și au confirmat participarea.

Vă adresăm, așadar, tuturor celor care faceți ca lumea să iubească BIBLIOTECA, rugămintea și provocarea de a fi în continuare conectați la inedit și de a colabora spre scrierea altor povești frumoase, gândite și trăite de bibliotecari și biblioteci.

Noi considerăm că este nevoie și de o revigorare a Grupului IMPACT, spre a reuși să fim o voce puternică și credibilă în domeniul nostru profesional.

Înscrierea pentru Conferința ATRACȚIE prin INOVAȚIE, ce se va desfășura la Zalău, în perioada 26 – 28 octombrie 2016 se face foarte simplu:

- Trimiteți, vă rugăm, ideea voastră inedită, care s-a bucurat de mare succes în rândul diverselor categorii de public, în mod special adolescenți și tineri (spot, imagini, schiță…) până la data de 10 septembrie 2016, la adresa de e-mail: bjfloricapop@yahoo.com, secretariat_bjs@yahoo.com , iar noi vă vom transmite rezultatul selecției (data limită de răspuns – 15 septembrie).

Cei selectați, având și consimțământul managerului, vor fi invitați special la eveniment, costurile de cazare, masă și transport (în limita bugetului proiectului) fiind suportate de noi, de organizatori.

În măsura în care vor fi și alți doritori, interesați să participe la activitățile noastre, vor acoperi singuri cheltuielile aferente, dar este necesar să-și exprime acest interes.

NOTĂ: ideile inovative pot aparține tuturor, de la manager la cel mai proaspăt angajat într-o bibliotecă publică!

Vom aduna toate materialele, ideile… iar la finalul anului 2016 acestea vor fi culese și tipărite, fiind oferite apoi, gratuit, bibliotecilor publice din țară.

Așteptăm cu interes IDEILE voastre și, bineînțeles, vă așteptăm, cu mare drag, la Zalău!

MULT POT PUȚINII BUNI ÎMPREUNĂ!

(din ASTRA în satul meu, autor Ion Onuc Nemeș)

Florica Pop & echipa Bibliotecii Județene Sălaj







joi, 28 iulie 2016

Invitaţie de cooperare cu Prof. asist . Piotr Tafiłowski - Universitatea Marie Curie-Skłodowska, Lublin, Polonia


Prieteni,
Ruxandra Nazare - membră a Grupului Impact - a primit din partea unui cercetător polonez o solicitare de coooperare care ne vizează (în principiu) nu doar pe noi, cei din "GI", ci pe toţi cei care activăm în domeniul "Biblioteconomie şi Ştiinţa informării".
Redau mai jos mesajul, în română şi engleză:


Dragă colegă,
Sunt un cercetător polonez in domeniul biblioteconomiei, iar în prezent pregătesc un proiect internațional de anvergura,  despre biblioteconomie si stiinta informarii la nivel mondial ( a se vedea descrierea detaliată de mai jos). Scopul principal al proiectului este acela de a pregăti un compendiu de informatii privind cercetarea mondială asupra biblioteconomiei / studiilor despre carte/ bibliologiei / stiintei informarii. Ai fi interesata de o astfel de cooperare? Sau, ai putea transmite scrisoarea mea către  colegii tai care ar putea participa?
As fi recunoscător daca as primi un răspuns de la tine și orice sugestii.
Biografia mea poate fi gasită aici: https://politologia.academia.edu/PiotrTafi%C5%82owski
Toate cele bune,
Prof. asist . Piotr Tafiłowski
Universitatea Marie Curie-Skłodowska, Lublin, Polonia

Biblioteconomia şi studiile despre carte şi informare au o lungă istorie. În funcție de țară, ele s-au dezvoltat în moduri diferite, derivând din tradiții diferite, iar în prezent ştiinţa informării evoluează în direcții diferite.
Un grup de cercetători polonezi din domeniul biblioteconomiei, în colaborare cu cercetătorii internaționali doresc să efectueze un studiu care vizează prezentarea direcțiilor de dezvoltare ale ţtiinţei informării în diferite părți ale lumii. Suntem interesați de problemele și cercetările care sunt în centrul atenției colegilor noștri din alte țări. Facem studii privind, de exemplu, informației din mediul digital, manuscrise, carte veche, cărți moderne, biblioteconomie etc.
Ne-am dori, de asemenea, să știm care este istoria și tradiția cercetării biblioteconomice în țările respective și care aspect al cercetării domină - umană și socială sau tehnologică? Oricine este binevenit să colaboreze şi dorim să prezentăm rezultatele pe patru direcţii, după cum urmează:
· Studii privind istoria carţii (manuscrise și carte veche, până la 1800)
· Biblioteconomie
· Studii moderne despre carte (inclusiv lectură, publicare, digitizare)
· Studii de informare (aspectele tehnologice și umane ale societății informaționale)
Ne concentrăm în principal asupra acelor țări și regiuni care au fost, din punctul nostru de vedere, „pete albe” până în prezent. În timp ce țările anglo-saxone, Rusia sau Germania au documentat masiv istoria şi cercetarea în domeniul biblioteconomiei din ţările lor, în opinia noastră Orientul Apropiat și Extremul Orient, America Latină, Africa de Nord, precum și unele regiuni din Europa rămân încă terenuri nedescoperite. Astfel, ne propunem să elaborăm o lucrare în mai multe volume (o culegere/compilaţie de texte) despre dezvoltarea ştiinţei informării în următoarele regiuni ale lumii (acesta este o subdivizare provizorie):
1. Orientul Apropiat
2. Extremul Orient
3. Caucaz
4. Europa
5. America Latină
6. Nordul Africii
Acest tip de cercetare, din câte ştim, nu a mai fost realizat până acum. Prin urmare, aceasta va fi o lucrare de pionierat, prima de acest gen. În primul rând, va putea fi prezentată istoria, starea de fapt, domeniile curente de interes și direcțiile de dezvoltare ale ştiinţei informării, în diverse regiuni și arii culturale. În al doilea rând, aceasta va contribui la înţelegerea asemănărilor și a deosebirilor în definirea și aplicarea ei în diferite țări. În al treilea rând, pe baza textelor adunate, vom putea formula câteva concluzii, generalizări și direcţii comune ale ştiinţei informării. (Traducere de Laura Silvestru, Biblioteca Judeteana Brasov)


Versiunea in engleză:


Dear Colleague,

I am a Polish LIS researcher and currently I am preparing a big international project on worldwide LIS development (see the detailed description below). The main aim of the project is to prepare a compendium of knowledge on world research on librarianship / book studies / bibliology / information studies. Would you be interested in such cooperation? Or, maybe you could forward my letter to those of your colleagues who could contribute? 

I will be grateful for your answer and any hints. 


Best regards,
Assist. Prof. Piotr Tafiłowski
Maria Curie-Skłodowska University, Lublin, Poland


Librarianship, book and information studies have a long history. Depending on the country, they have been developing in different ways, they have derived from different traditions, and currently LIS evolve in divers directions.
A group of Polish LIS researchers in collaboration with international researchers wish to conduct a study aiming at presentation of LIS directions of development in different parts of world . We are interested in problems and research that are in focus of our colleagues from other countries. Do the conduct studies on, for example, information in digital environment , manuscripts, old-print books, modern books, librarianship, etc.?
We would also like to know what is the history and the tradition of LIS research in given countries, and which aspect of research dominates – human and social or technological? Everyone is welcome to collaborate, we would like to present the results within four frameworks as follows:
·         Studies on book history (manuscripts and old prints until 1800)
·         Librarianship
·         Modern book studies (including readership, publishing, digitization)
·         Information studies (technological and human aspects of information society)
We mainly focus on those countries and regions that have been so far blank spots, from our point of view. Insofar as Anglo-Saxon countries, Russia, or Germany have throughoutly documented their LIS history and research, in our opinion The Near and Far East, Latin America, North Africa as well as some regions of Europe still remains undiscovered lands. Thus, we propose to prepare a multi-volume work (a compilation of texts) dedicated to the development of LIS in the following regions of the World (this is a draft subdivision):
1.      Near East
2.      Far East
3.      Caucasus
4.      Europe
5.      Latin America
6.      North Africa
This kind of research has not been conducted yet, according to our knowledge. Hence, it will be a pioneer work, the first of its kind. First, it will allow to present the history, the state-of-the-art, the current fields of interest and the directions of development in LIS in diverse regions and cultural circles. Second, it will help understand the similarities and differences in defining and applying in different countries. Third, on the basis of collected texts, we will like to suggest some conclusions, generalizations and common frameworks for LIS.