Grupul Impact – este util in activitatea bibliotecilor publice?

In cursul lunii mai, directorii bibliotecilor publice judeţene au primit, prin e-mail, un chestionar confidenţial care a avut un scop foarte precis: de a măsura în ce măsură Grupul Impact şi activităţile lui sunt cunoscute şi apreciate. În acelaşi timp, acolo unde mai sunt situaţii în care managerii bibliotecilor nu au suficiente informaţii despre Grupul Impact, chestionarul a avut şi un rol informativ.

Au răspuns 50% din managerii din bibliotecile judeţene (19), iar răspunsurile cred că merită parcurse pentru că abundă în date, informaţii, chiar şi citate, ceea ce denotă interesul pe care aceştia l-au manifestat pentru activitatea GI.

Considerăm că susţinătorii Grupului Impact nu au făcut decât să ne motiveze mai mult şi să ne dea dovezi concrete despre utilitatea muncii noastre, lucruri de care avem nevoie, uneori chiar mare.

Grupul Impact le mulţumeşte deopotrivă celor care au răspuns, chiar şi celor care nu au completat chestionarul, pentru că, în final, ultimii au oferit totuşi un feed-back prin însăşi absenţa răspunsului. Pe cei care au răspuns dorim să-i asigurăm că fiecare opinie este importantă şi va fi analizată cu atenţie.

Considerati utila existenta Grupului Impact pentru bibliotecile publice?

Raspuns	Numar	%
Da	18	94.74%
Nu	0	0.00%
Nu stiu	1	5.26%

Comentarii

Mereu avem nevoie de ceva nou si in concordanta cu evolutia societatii si cu cea a mentalitatilor. 

Este un grup de profesionisti care lucreaza pentru comunitatea profesionala. 

Pentru că au reuşit să se constituie şi să lucreze într-o echipă coordonată. Rezultatul efortului de echipă s-a concretizat în produse publicate, care pot fi un instrument util bibliotecarilor.  Suplineste lipsa reala a unui dialog la nivelul profesiei. 

Am văzut rezulatele, acestea ne-au convins cum un grup, relativ mic, de bibliotecari voluntari, muncesc pentru colegii lor, spre a le face profesia mai pe înțelesul acestor vremuri, a-i motiva să se implice în dăruirea pentru comunitate. Nu întotdeauna managerii au timpul necesar pentru

a rezolva multitudinea de probleme din bibliotecile publice ale unui județ, astfel încât profesionalismul și materialele realizate de Grupul Impact ne sunt tuturor de mare folos. Îi felicităm și le dorim putere, încredere, perseverență! 

Apreciez eforturile si rezultatele celor din grup. Tinteti-o tot asa! 

Activitatea Grupului Impact se suprapune cu activitatea unor comisii profesionale ANBPR. 

-a abordat atât profesia cât şi biblioteca sub toate aspectele lor, formând o imagine foarte clară şi completă, utilă celor care profesează în domeniu. -modul de tratare a problemelor obligă la reflecţii şi inovaţii, atât pe linie profesională, cât şi pe linie instituţională. 

Este foarte utila existenta acestui grup. Bibliotecarii pot afla, din experientele altor bibliotecari, proceduri de lucru... 

Două motive pentru care Grupul Impact ar trebui să își continue activitatea: - dezvoltarea de strategii/cadre reale și eficiente în ceea ce privește formarea profesională continua a bibliotecarilor - dezvoltarea de strategii/cadre în ceea ce priveste feedbackul/impactul serviciilor bibliotecilor publice. 

În Grup pot fi invitaţi să participe la discuţii şi alţi bibliotecari cu experienţă, funcţii etc 

E nevoie de grupuri de profesionisti care sa lucreze impreuna si sa realizeze produse aplicate pentru biblioteci publice. 

Contribuie la promovarea activitatii de biblioteca publica in general; sprijina si dinamizează modernizarea activitatii bibliotecilor publice; creeaza instrumente de lucru unitare, necesare, adaptate la realitatea bibliotecilor publice; contribuie la imbunatatirea legislatiei privind bibliotecile publice; stimuleaza comunicarea intra- si interinstitutionala, promovand modele, metode, rezultate de calitate; ajută bibliotecile publice sa se adapteze eficient la realitatea profesionala si la aceea socio-culturala; incurajeaza competitia profesionala. Reprezinta un model de avangarda profesionala. 

Discuta chestiuni profesionale care raspund la cerinte reale, elaboreaza materiale utile pentru procesele de dezvoltare actuale din bibliotecile publice. 

Pentru materialele care au fost elaborate. 

Cine consideraţi că beneficiază de pe urma efortului voluntar al Grupului Impact? (puteti selecta mai multe variante de raspuns)

Raspuns	Numar	%
comunitatea profesională	19	100.00%
biblioteca la care este angajat	11	57.89%
utilizatorii bibliotecilor publice	13	68.42%
autoritățile, prin mai buna cunoaștere a rolului bibliotecii în comunitate	11	57.89%
nimeni	0

Comentarii 

Daca este corect implementat si folosit, e benefic tuturor. 

As fi ales toate grupele amintite mai sus, dar consider ca in primul rand beneficiaza comunitatea profesionala, mai apoi biblioteca si implicit celelalte categorii din comunitate. Despre autoritati nu stiu cat se poate influenta mai buna cunoastere a bibliotecilor de catre acestea, dar se poate incerca. 

Am selectat toate variantele de răspuns, dar acestea pot fi ierarhizate. Aş spune că, în primul rând, de efortul acestei munci voluntare beneficiză comunitatea profesională. Biblioteca noastră a câştigat în mod indirect, prezenţa colegului nostru în Grup fiind garanţia contribuţiei bunelor practici şi a experienţei acumulate de biblioteca noastră în produsele realizate de Grup. Cu toate că nu conştientizează , utilizatorii şi, mai ales autorităţile locale, sunt beneficiari indirecţi ai produselor realizate de Grup. 

In cadrul profesiei exista putine oportunitati de real dialog la acest nivel, iar grupul Impact a stimulat. Cu atit mai mult comunitatea profesionala poate beneficia de acest efort voluntar, fara vreo inregimentare. Chiar daca utilizatorii nu beneficiaza nemijlocit, ci doar indirect, pina la urma toate eforturile gropului au ca tinta finala beneficiarii bibliotecii. Autoritatile pot fi sensiblizate prin produsele grupului, in timp, prin aflarea de existenta acestuia. 

Toți factorii implicați în activitatea biblioteconomică au nevoie de materiale de specialitate, mai ales că sunt mult prea puține sau depășite (sub raport informațional) cele existente. Poate cel mai mult au nevoie de aceste materiale bibliotecarii din bibliotecile comunale, acolo unde un singur bibliotecar și de multe ori, din prea multă modestie, nu știe justifica activitatea din bibliotecă, iar având aceste materiale, sub formă de broșuri, poate arăta autorităților, sau le folosește când prezintă Raportul anual. Sunt utile tuturor reprezentând sinteza activităților din biblioteci. Foarte de apreciat este și faptul că se prezintă exemple, precum și date de contact ale celor care pot oferi informații suplimentare. Bibliotecarii comunică mult mai simplu și ușor cu alți bibliotecari (G.I.) decât, poate, cu superiorii. 

Trebuie sa ne adaptam in permanenta, materialele oferite sunt un pas in acest sens. 

Comunitatea profesionala ar putea fi un beneficiar. 

-ne face mai încrezători în noi, în profesia noastră. -putem dovedi mult mai eficient rolul şi locul nostru în societate = importanţa de neînlocuit a nostră. 

Beneficiile sunt pentru toata lumea, in cadrul grupului sunt identificate mai rapid problemele si impreuna se pot implementa proiecte strategice pentru depasirea lor. 

Grupul Impact este creat în principiu din bibliotecari metodisti, ca atare activitatea grupului aduce beneficii, in primul rând, bibliotecilor judetene si bibliotecarilor dar și instituțiilor creditoare (consiliul judetean) 

O bibliotecă ce organizează servicii noi este utilă tuturor. 

Am mentionat mai sus beneficii ale comunitatii profesionale. Daca aceasta stie/poate/doreste sa realizeze un echilibru constant intre realitatea instituţionala, cea profesionala, exigentele si nevoile comunitatii deservite si ale autoritatii finantatoare, atunci beneficiul real se indreapta catre utilizator. In aceste conditii beneficiile sunt diverse, considerabile si pe termen lung, pentru membrii acestei relatii tripartite obligatorii: bibliotecar/biblioteca/vs/utilizator/vs/autoritati. 

Chestiunile tratate in aceste ghiduri contureaza solutii pentru entitati si medii de lucru aflate intr-o relatie de interdependenta pe linie profesionala si functionala, deci daca se rezolva o problema sau o cerinta in acest ansamblu, acest lucru are o influenta si asupra celorlalte elemente ale acestuia. 

Ce parere aveti despre “Ghidul de bune practici în situații de risc”? (puteti selecta mai multe variante de raspuns)

Raspuns	Numar	%
Este util tuturor bibliotecarilor	14	73.68%
Este util tuturor bibliotecarilor din bibliotecile publice mici	8	42.11%
Nu stiu	0
Este inutil	0

Comentarii 

Posibil sa fie utilizat si agreat. 

Este categoria de bibliotecari, respectiv biblioteci, cea mai vulnerabila. 

Nu cunosc astfel de bibliotecari, dar consider că este un intrument util în anumite situaţii, iar rezolvările unor probleme se pot descoperi şi prin consultarea acestui ghid. 

Primul produs al grupului a fost elaborat chiar in timpul crizei, iar utilitatea lui nu poate sa fie pusa la indoiala, stimulind astfel si elaborarea altor produse. 

Cunosc mai multe cazuri care s-au inspirat, în anumite situații, din acest material, reușind astfel să redeschidă biblioteci. 

-este indispensabil pentru toţi bibliotecarii, dar, mai ales pentru cei începători. Avem informaţii că o parte din colegii din bibliotecile comunale, utilizând materialele Domniilor Voastre, au impresionat autorităţile locale referitor la complexitatea muncii dintr-o bibliotecă, fiind degrevate de alte activităţi nespecifice(registrul agricol, stare civilă, dosare sociale....). 

Ghidul se adresează în primul rind bibliotecillor mici, de aceea, penrru biblioteci mari, in care exista personal specializat și strategii de management, un astfel de ghid ar fi mai putin util. 

Bibliotecarii din bibliotecile mici au responsabilităţi multiple; orice ghid, îndrumar reprezintă o experienţă generalizată. 

Prezinta detaliat studii de caz; prezinta solutii concrete; prezinta, in context, aspecte legislative, ca instrument argumentativ; este un ghid orientativ necesar oricarui tip de biblioteca. 

Ofera studii de caz si informatii juridice utile pentru solutionarea anumitor probleme functionale generale sau mai des ivite. 

Ce parere aveti despre “Ghidul serviciilor de bibliotecă”? (puteti selecta mai multe variante de raspuns)

Raspuns	Numar	%
Este util tuturor bibliotecarilor	19	100.00%
Este util tuturor bibliotecarilor din bibliotecile publice mici	4	21.05%
Este util administratiei publice	6	31.58%
Nu stiu	0
Este inutil	0

Comentarii

Posibil sa fie utilizat. 

As fi preferat sa fie mai complex, cu date mai concrete, de tipul cum se face, si cu multe, multe... poze. 

În mod direct nu cunoasc un bibliotecar ce l-a utilizat pentru a propune servicii noi, asta nu înseamnă că nu ar exista. Este util pentru că prezintă serviciile din bibliotecile publice la un moment dat, chiar dacă are şi omisiuni, imperfecţiuni. Mai important mi s-ar părea dacă Grupul Impact ar reuşi să îl actualizeze periodic, la un interval de 2-3 ani, de exemplu, ambele documente devenind astfel un instrument util în cercetarea asupra evoluţiei serviciilor de bibliotecă într-un anumit interval de timp. 

Un produs la care a colaborat si bilioteca pe care o reprezint si care este cu atit mai util, cu cit nu mai este un produs similar pe piata ideilor biblioteconomice. 

Bibliotecarii din bibliotecile mici se pot inspira foarte mult în dezvoltarea de noi servicii. 

Este un instrument care reflecta imaginea serviciilor din unele biblioteci. 

-imaginea cu care se operează este în continuă îmbunătăţire: nu mai suntem cei care doar ,,iau şi dau cărţi". Utilizatorii au alte pretenţii de la noi, ştiind că le putem găsi răspunsuri la aproape toate frământările lor. 

Bibliotecile contemporane fac parte dintr-o lume foarte dinamică și extrem de tehnologizată, ca atare acest ghid se adresează oricarui tip de biblioteca. 

Ghidul.... reprezintă abecedarul activităţilor din era automatizării serviciilor de bibliotecă. 

Prezinta criteriile de selectie a exemplelor; evidentiaza o gama diversa de servicii care stimuleaza comparatia; este binevenita ideea INDEX-ului organizat pe servicii si localizare institutionala. 

Ofera modalitati concrete de elaborare si implementare a unor servicii noi in bibliotecile publice sau de dezvoltare a unora deja existente, indicand si cadrul functional optim (resurse, parteneri, marketing etc.) pentru acest domeniu. 

Ce parere aveti despre “Ghidul activității metodice în bibliotecile publice”?  (puteti selecta mai multe variante de raspuns)

Raspuns	Numar	%
Este util tuturor bibliotecarilor	14	73.68%
Este util tuturor bibliotecarilor din bibliotecile publice mici	7	36.84%
Nu stiu	0
Este inutil	0

Comentarii

Este util mai ales bibliotecarilor din bibliotecile mici, dar si metodistilor nou intrati in profesie. Mi se pare de folos si directorilor de biblioteca, ce de multe ori nu stiu ce presupune activitatea metodica! 

Este un instrument util, chiar dacă prezinta situaţia ideală de funcţionare a bibliotecilor publice, în sensul că bibliotecile din mediul mic urban şi rural, în marea lor parte supravieţuiesc, nu se dezvoltă exponenţial. Biblioteca noastră a utilizat ghidul pentru elaborarea unui model (adaptat) de proces-verbal pentru vizitele metodice la bibliotecile publice din judeţ. 

Chiar daca a fost produsul cel mai greu de elaborat, dupa ample si pline de substanta discutii in cadrul grupului, totusi utilitatea lui, dintre toate produsele grupului este cea mai mare, pentru ca nu exista practic literatura de specialitate pe acest segment. 

Este un material care prezinta experienta privind activitatea metodica din biblioteci. Fiecare biblioteca adapteaza activitatea metodica in functie de resursele umane si financiare disponibile. 

-strategia metodică a fost îmbunătăţită, fiind mai profundă şi eficientă. 

Acest ghid este dedicat unei activități specifice din cadrul bibliotecilor judetene, deci ca atare el este util acestor biblioteci. 

Ghidul este util în primul rând metodistului, celor care fac îndrumare profesională în judeţ; este util şi bibliotecarilor deoarece observă temele majore de verificare şi îndrumare profesională. 

O initiativa pe care o apreciez ca excelenta, privind structurarea, organizarea unitara si eficientizarea activitatii metodice in bibliotecile judeţene. Realizarea este pe masura initiativei. Ghidul este un indrumar absolut necesar, care isi asteapta de mult realizarea si care parcurge si expliciteaza etapele procedurale privind activitatea metodica, potrivit unei experiente dovedite a colegilor nostri autori. Foarte util materialul privind evaluarea si fisa de sarcini a metodistului. 

Ofera solutii si modalitati practice intr-un domeniu care a fost mai putin reglementat si detaliat pana acum, prin prisma noilor realitati si oportunitati din bibliotecile publice. Da, a fost folosit de colega metodista din Biblioteca Judeteana "Bod Péter", Sf. Gheorghe, jud. Covasna. 

Ce apreciati la Grupul Impact? (puteti selecta mai multe variante de raspuns)

Raspuns	Numar	%
Faptul ca in mod voluntar au produs cateva material utile	17	89.47%
Incearca sa rezolve probleme concrete	13	68.42%
Se ocupa de o tematica neacoperita suficient de bibliotecari (impact si advocacy)	13	68.42%
Aduc un suflu nou	8	42.11%
Nimic	0

Comentarii 

O alta viziune si o un alt tip de abordare. 

Multi bibliotecari fac multe, dar de multe ori nu masoara eficienta muncii lor. Nu isi pun problema de ce fac asta? Daca includem in activitatea bibliotecilor si parte de masurare a impactului vom avea de castigat. Personal am fost implicat intr-un proiect european ce isi propunea sa masoare impactul activitatilor derulate in bibliotecile publice asupra celor care participa la acestea. Din pacate la acel moment comunitatea profesionala din Romania nu era pregatita sa absoarba acest tip de informatie si nici sa adopte acest fel de instrumente, de masurare a impactului. Aceste instrumente nu sunt numai cele de ordin cantitativ, ci mai ales de ordin calitativ.  

Au reuşit să lucreze în echipă, fiind motivaţi de dorinţa de a lăsa o urmă semnificativă în profesia de bibliotecar. Dacă îşi menţin motivaţia şi echipa, pot fi un produs de succes al bibliotecilor publice româneşti. 

Grupul are deja o virsta, a intrat in al patrulea an de existenta si a capatat un contur distinct in peisajul biblioteconomic romanesc. Merita apreciat la el in primul rind daruirea pentru profesie, discutiile si dezbaterile incitante si pline de substanta, dorinta de a produce ceva si de a nu lasa doar vorbe, o coerenta a grupului in raport cu provocarile si provocatorii la care e supus. 

Este un grup foarte apreciat de colegi, poate și pentru simplul fapt că sunt... altfel! Se comunică mult mai ușor cu colegii din Impact, decât cu alte categorii de... colegi! 

Cred ca ar trebui sa acordam mai multa atentie acestor doua subiecte - impact si advocacy 

Este de apreciat perseverenta si dorinta de a reusi. 

-efortul de amploare concretizat în materiale indispensabile oricărui bibliotecar. -calitatea ireproşabilă a materialelor. -noutatea viziunii asupra profesiei şi instituţiei. -impactul practic al materialelor. 

Un astfel de grup este util pentru dezvoltarea moderna a bibliotecilor și a profesiei de bibliotecar. 

Din răspuns se deduce justificarea; o fac voluntar şi prin cercetările lor acoperă o zonă ce încă nu este suficient clarificată. 

Continutul raspunsurilor bifate reprezinta un argument in sine. Toate si fiecare in parte presupun profesionalism asumat, experienta demonstrata, responsabilitate, dorinta de implicare si tenacitate. 

Considerati ca acest grup ar trebui sa existe si dupa finalizarea programului Biblionet?

Raspuns	Numar	%
Da	17	89.47%
Nu	0
Nu stiu	2	10.53%

Comentarii

Un alt mod de abordare a problemelor profesionale si ale societatii. 

Consider ca exista suficient "know how"acumulat ce trebui folosit pentru binele profesiei. 

Fiecare membru al grupului este membru al ANBPR, toţi sunt bibliotecari, dacă îşi păstrează motivaţia de a lucra voluntar pentru dezvoltarea profesiei de bibliotecar, de ce să nu existe. 

Pentru ca e pacat sa se piarda un grup de oameni dispusi sa lucreze pe gratis si pe timpul lor pentru profesie. Depinde multe sa isi doreasca cit mai multi membri ai grupului sa lucreze si in viitor, ca altfel restul se rezolva.  

Pentru diversitate profesională, pentru a atrage și alți bibliotecari care doresc să-și ofere serviciile și competențele și nu îndrăznesc în altă parte, pentru a dărui, a crea, a dezvolta...

pentru că a convins în acești ani și NE PLACE! 

Mobilizarea resurselor umane va fi mai greu de realizat in absenta resurselor financiare. 

-el trebuie reactivat periodic, la cinci ani, în funcţie şi de transformările intervenite în profesie şi instituţie.  

In ziua de azi totul este in schimbare, apar mereu probleme sau proceduri noi, este bine ca specialisti cu experienta in biblioteca sa le dezbata si sa vina cu raspunsuri concrete pentru sprijinul celorlalti bibliotecari.  

Da, dar ar trebui sa fie coordonat într-un mod mult mai transparent și mai democratic. 

Evoluţia bibliotecilor nu încetează prin finalizarea Programului Biblionet; activitatea viitoare a grupului va fi dovada înţelegerii necesităţii. 

Cum spuneam, in general e nevoie de grupuri de profesionisti care sa lucreze impreuna si sa realizeze produse aplicate pentru biblioteci publice. Mai ales in situatia in care nu exista expertiza pe evaluarea performantei bibliotecii si a impactului ei in comunitate. 

Chiar daca a debutat in cadrul Programului Biblionet, sfera de activitate si de cuprindere tematica a grupului este/poate fi una general valabila pentru activitatea de biblioteca. Grupul trebuie stimulat si incurajat, evident, sa functioneze in cadrul structurilor asociative ale profesiei. 

Considerati ca Biblioteca Judeteana pe care o coordonati a avut de castigat de pe urma participarii unui angajat la activitatile Grupului Impact? 

(la aceasta intrebare au raspuns doar directorii BJ de unde provin membrii grupului)

Raspuns	Numar	%
Da	6	100.00%
Nu	0
Nu stiu	0

Comentarii

Da, pentru ca a existat un schimb util de opinii. 

Am "crescut" valoric ca institutie, datorita informatiilor profesionale dobandite. 

Da, a câştigat prin implicarea unui membru al echipei noastre în elaborarea produselor Grupului Impact. Pe lângă afirmarea personală şi profesională a colegului nostru, biblioteca noastră a câştigat în imaginea pe care şi-o construieşte de instituţie implicată în dezvoltarea profesională a propriilor angajaţi, cu efecte în dezvoltarea de noi servicii pentru comunitatea deservită. 

A participat nemijlocit la elaborarea unor produse, a cistigat experienta dialogului cu alti profesionisti ai profesiei, a cistigat experienta transmisa de niste specialisti din alte domenii, din tara si din afara ei, a putut transmite ideile colegilor nostri. 

Am fost mult mai bine informați cu privire la anumite posibilități de dezvoltare pentru biblioteci și bibliotecari, despre oportunitățile de atragere a altor fonduri, dezvoltare profesională ș.a. 

 Alte sugestii/comentarii

”Acolo unde este vointa, exista întotdeauna o cale”. 

Creativitatea este forta motrice a dezvoltarii!" e o parafrazare a lui Richard Florida 

Să înveţe să comunice mai bine, cu diplomaţie şi tact. 

Sa se pastreze alaturi de grup si coordonatorul actual, intr-o forma ce merita discutata. 

FELICITĂRI, PERSEVERENȚĂ, REZULTATE! 

Felicitari 

Colaborarea cu ANBPR este absolut necesara deoarece Grupul Impact, ca entitate independenta, va lucra foarte greu. Orice "Stat in stat" genereaza tensiuni. Colaborarea si comunicarea pot duce la reusita. 

-apreciem în mod sincer şi deosebit eforturile extraordinare depuse de către Grupul Impact, de a ne pune la dipoziţie instrumente strategice şi de lucru, fără de care nu putem merge mai departe. 

Ar trebui să existe o modalitate mai buna de promovare a Grupului. În primul rind un forum online dar si un program de vizite de schimb de experienta in domeniul metodic la bibliotecile judetene. 

Aştept să ne mai vedem 

Mi-as dori de la Grupul Impact mai degraba produse aplicate pe masurarea performantei si impactului serviciilor de biblioteca - metodologii, instrumente de lucru, studii de caz. 

Public Libraries 2020: The Way Forward, Bruxelles, 26-27 mai 2014

Această informare este realizată pentru fiecare bibliotecar român, inclus în programul Biblionet, care, de la aderare, s-a implicat total, fără vreun avantaj material, fără să ştie de multe ori unde trebuie să ajungă, dacă este bine sau rău cum procedează, pentru că de cele mai multe ori s-a ghidat doar după bunul simţ şi după ceea ce a înţeles că îşi doresc oamenii care îi trec pragul bibliotecii. Sunt bibliotecarii care au trimis date, rapoarte, poveşti de succes, au aşteptat chiar şi în zilele de sărbătoare să primească echipamentele donate şi au muncit din greu să descifreze tainele calculatorului înainte de a le arăta altora. Aceştia au dreptul să ştie că rezultatele muncii lor au fost strânse cu grijă şi folosite, nu numai în ţară, la adunările profesionale, dar şi în afara ei, iar munca lor a fost apreciată şi respectată nu numai de Fundaţia Bill & Melinda Gates, dar acum, la Bruxelles, a fost făcută publică şi celorlaltor ţări europene. Dacă ne vom opri aici sau vom continua ceea ce am realizat acest lucru va depinde numai de noi. 

Organizatori şi participanţi 

În perioada 27-28 mai 2014, la Bruxelles, s-a desfăşurat întâlnirea Public Libraries 2020, care a reunit reprezentanţi din ţările Uniunii Europene beneficiare ale programului Global Libraries, reprezentanţi şi parteneri Global Libraries şi ai Reading and Writing Foundation. Din România au participat Paul-Andre Baran, director program Biblionet, IREX Romania, Marcel Chiranov – manager Evaluare Impact, IREX Romania, Corina Ciuraru – membru Grupul Impact, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila. 

Despre Global Libraries (GL) şi organizatorul principal al întâlnirii, Bill & Melinda Gates Foundation (BMGF), nu cred că mai este cazul să dau prea multe amănunte, bibliotecile româneşti au cunoscut beneficiile acestui program în momentul în care au aderat la Biblionet, iar ceea ce s-a întâmplat în România s-a repetat, cu specificul de rigoare, şi în Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Moldova, Ucraina şi Turcia. 

Reading and Writing Foundation (RWF) este o fundaţie olandeză patronată de Prinţesa Laurentien a Olandei  în calitate de preşedinte onorific, care îşi propune să susţină la nivel european, prin programul Public Libraries 2020, bibliotecile publice, lectura şi scrisul. 

Contextul desfăşurării întâlnirii 

• BMGF a anunţat de curând că în trei sau cinci ani va închide GL. În strategiile lor de dezvoltare, în acest moment, au identificat şi alte priorităţi, prin urmare, bibliotecile publice vor trebui să folosească ceea ce au primit până acum şi să se dezvolte urmând calea deja deschisă prin programele naţionale derulate sau în derulare. 

Programul GL şi bibliotecile în viziunea artistului Ernest Utermark

• RWF este o organizaţie profund interesată de promovarea lecturii, implicit şi a bibliotecilor publice. Este o structură europeană, cu diverse conexiuni la nivelul Comisiei Europene şi a altor instituţii UE. Păstrând proporţiile, îşi doresc să preia realizările GL şi să le folosească astfel încât bibliotecile publice europene să devină mai vizibile şi să fie mereu prezente în preocupările decidenţilor  UE. 

RWF în viziunea artistului Ernest Utermark

• Alegerile pentru Parlamentul European: în ţările UE au avut loc alegeri europarlamentare, este un bun început pentru că se poate lucra cu o echipă de parlamentari europeni la început de mandat, iar unii pot fi atraşi de partea bibliotecilor publice astfel încât să le susţină cauza prin diverse proiecte de legi. 

Despre Public Libraries 2020 

Acest program îşi propune, în legătură cu bibliotecile publice, următoarele obiective generale: 

• Să promoveze rolul bibliotecilor publice în Europa 
• Să construiască noi coaliţii puternice şi reţele 
• Să inspire profesioniştii din biblioteci 
• Să convingă factorii de decizie europeni 
• Să creeze noi oportunităţi 
• Să identifice cerere pentru ceea ce oferă bibliotecile publice. 

Temele strategice ale programului sunt inspirate din provocările cu care se confruntă UE în acest moment şi se referă la accesul digital, incluziunea socială şi educarea continuă pe tot parcursul vieţii. Bibliotecile trebuie să-şi ajusteze oferta în funcţie de aceste necesităţi ale oamenilor din zilele noastre, în caz contrar, vor avea şanse foarte mici să reziste în timp. 

Elementele de care acest program are nevoie ca să-şi atingă obiectivele sunt: advocacy, comunicarea şi oamenii. În această ecuaţie bibliotecile vor avea un rol activ, nu vor fi beneficiari, ci actanţi, vor contribui prin implicare directă să schimbe concepţiile negative care mai există în ceea ce priveşte rolul bibliotecilor publice în secolul 21. 

Agenda de lucru: 

Prima zi a fost dedicată doar ţărilor beneficiare ale programului GL. Gazdele, BMGF şi RWF, au avut o fiecare o prezentare asupra intenţiilor de viitor în ceea ce priveşte bibliotecile publice. Deborah Jacobs şi Prinţesa Laurentien au exprimat într-un stil energic şi convingător susţinerea şi interesul pe care îl merită bibliotecile publice europene, importanţa lor pentru o societate în care alfabetizarea informaţională este o necesitate şi rolul pe care acestea trebuie să-l joace în calitate de e-facilitatori. 

Echipele ţărilor beneficiare ale GL au avut ocazia să vorbească despre munca lor şi să schimbe păreri despre ceea ce au nevoie pe viitor şi despre oportunităţile care se construiesc prin PL2020. În albumul foto ataşat acestui articol există capturile slide-urilor. Este impresionant ce s-a întâmplat în Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Iar Moldova şi Turcia sunt şi ele pe acelaşi drum de reinventare şi dezvoltare pentru bibliotecile lor publice. Personal, am fost impresionată nu de cifrele care abundau în toate prezentările, ci de munca bibliotecarilor care au stat în spatele acestor statistici. Fără efortul lor, fără dorinţa de fi de folos comunităţii, fără creativitatea care a dat naştere la cele mai inovative servicii de bibliotecă, aceste statistici nu ar fi avut valori atât de ridicate. 
Marcel Chiranov a susţinut prezentarea programului Biblionet în România cu cifre, parteneriate şi exemple de succes cum este cel al judeţului Sălaj care este primul judeţ cu biblioteci 100% incluse în program. 

Prezentarea programului Biblionet susţinută de Marcel Chiranov

Paul Andre Baran răspunde întrebărilor.

Cel mai bun exemplu al programului Biblionet

Am auzit multe idei interesante în discuţiile care au avut loc pe marginea acestor prezentări, pentru că au existat multe întrebări şi păreri. Câteva dintre ele: 

• Asociaţiile de bibliotecari au o mare importanţă în sustenabilitatea programelor deja implementate 
• E foarte important să se discute problema bibliotecilor la cele mai înalte niveluri, de aceea astfel de întâlniri sunt binevenite pentru că ele pregătesc alte contacte cu personalităţi ale vieţii politice europene. 
• Biblioteca reflectă dezvoltarea societăţii, istoria ei. 
• Re-inventarea bibliotecilor este aproape o mişcare la nivelul întregii Europe. 
• Bibliotecarii aplicând pentru diversele granturi din aceste programe au căpătat o mai mare încredere în ei şi în puterea lor a schimba lucruri. 
• Alfabetizarea digitală este necesară tuturor categoriilor de vârstă, nu numai tinerei generaţii sau seniorilor. 
• Este extrem de important ca fiecare, la nivelul lui, să-şi facă treaba cât mai bine. 
• Succesul, rezultatele bune nu vin imediat, ci după multă muncă, în timp. 
• Este foarte important să colectăm date şi, mai ales, să le interpretăm ş.a. 

RWF, prin intermediul directorului de program Ilona Kish, a prezentat PL2020 şi am participat la o sesiune interactivă în care am reluat tot ceea ce s-a discutat anterior, s-au tras concluzii şi sugestii pentru direcţii viitoare de lucru. 

Seara s-a terminat la Biblioteca Muntpunt din Bruxelles, pe care am vizitat-o, ghidaţi fiind de Leen Lekens, bibliotecar şef prin toate secţiile şi departamentele ei. Neelie Kroes, comisar european pentru Agenda Digitală şi vice-preşedinte al Comisiei Europene a acceptat o discuţie constructivă despre rolul bibliotecilor în era digitală ca un concentrator de instruire la nivelul comunităţii.

Neelie Kroes şi Prinţesa Laurentien a Olandei

Am fost extrem de încântată pentru că a menţionat în mai multe rânduri România şi pe Paul Baran în calitate de Campion Digital, fiind practic singura ţară pe care a nominalizat-o cu satisfacţie. A precizat faptul că datorită exemplelor de succes prezentate atât de elocvent de Paul Baran ea a înţeles importanţa bibliotecilor publice ca elemente de e-incluziune şi alfabetizare digitală. 

Ce a surprins din prezentarea României artistul Ernest Utermark

Prima zi mi s-a părut extrem de grea, nu este uşor să fii concentrat mai bine de 12 ore asupra unor subiecte destul de diferite, au fost prezentate foarte multe idei şi oameni noi, din punctul meu de vedere astfel de întâlniri sunt ca nişte maratoane de idei şi proiecte care trebuiesc bine cântărite pentru a putea aplica tot ceea ce este util. 

Ziua următoare au fost invitaţi parteneri RWF sau BMGF din toate ţările UE, astfel încât sala a devenit aproape neîncăpătoare. Primii invitaţi au vorbit într-o discuţie de tip panel despre oportunităţile existente pentru bibliotecile publice şi că le vor susţine ori de câte ori vor avea ocazia. Au luat cuvântul şi au răspuns întrebărilor Marie – Paule Roudil, directorul Biroului UNESCO din Bruxelles şi Xavier Prats Monne, director al Direcţiei Generale pentru Educaţie şi Cultură, moderaţi de Ilona Kish, RWF, care s-a dovedit o prezenţă pramatică şi implicată în problematica bibliotecilor publice şi a lecturii. 

Marie – Paule Roudil şi Xavier Prats Monne alături de Ilona Kish, RWF

După câteva intervenţii venite din partea staff-ului BMGF şi RWF legate de modalităţile de colectare şi de prezentare de date de impact despre biblioteci, precum şi despre modalităţi prin care trebuie să sensibilizăm europarlamentarii noi aleşi astfel încât aceştia să ne susţină în următorii patru ani, au urmat două workshopuri unul legat de metode de advocacy şi unul despre finanţările UE la care pot şi bibliotecile aplica. 

S-au enumerat câteva din dificultăţile pe care le întâmpină bibliotecile atunci când aplică pentru finanţări UE. Unele nu pot fi rezolvate atât de uşor, ţin de mecanismele instituţiilor europene, însă altele cu puţină implicare şi lucru în echipă se pot surmonta. 

Concluzii care privesc Grupul Impact: 

• Există interes european pentru bibliotecile publice după terminarea programului Biblionet, însă trebuie depuse mai multe eforturi pentru convingerea factorilor de decizie ai UE si Romania. Acest lucru nu se poate face decât prin colaborare şi lucru în reţea. 
• Studiul impactului programelor implementate în bibliotecile publice este o practică care nu trebuie să lipsească din niciun sistem naţional de biblioteci. Colectarea de date de impact şi interpretarea lor trebuie să devină o activitate curentă şi coerentă. 
• Activitatea GI trebuie extinsă spre o colaborare mai intensă atât cu bibliotecile româneşti, dar şi cu cele europene, cu structurile care sunt interesate de biblioteci, cu alte grupuri cu preocupări similare. Schimbul de opinii şi de informaţii este vital pentru a ne menţine legătură cu reţeaua de biblioteci europene. 
• GI poate promova realizările bibliotecilor româneşti în afara graniţelor, pe baza unui plan de lucru. 

Corina Ciuraru - membru Grup Impact

“Fundamentele analizei nevoilor comunităților”

Ultima intalnire a Grupului Impact a avut loc la Predeal, in perioada 7-9 decembrie, și a fost de fapt un training cu tema “Fundamentele analizei nevoilor comunităților” - culegerea și procesarea datelor, analiza calitativă si cantitativă

Trainingul este un rezultat al proiectului pilot prin care se încearcă modalități de conștientizare și implicare a administrației publice locale în activitățile de bibliotecă:

“Implică administraţia publică în crearea unor noi servicii de bibliotecă!” S-au implicat în implementarea lui:

Nicoleta Vasi, Biblioteca Județeană Timiș;

Mariana Marian, Biblioteca Județeană "Ovid Densușianu" Hunedoara;

Nicoleta Trașcă, Biblioteca Județeană Aman, Dolj;

Ruxandra Nazare, Biblioteca Județeană ”George Barițiu”;

Corina Ciuraru, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, Brăila ( a fost prezentă Violeta Eftime)

Stadiul în care a ajuns proiectul- cel de finalizare a rapoartelor de studiu ale comunităților implicate, ne-a adus împreună cu specialiștii - Marin Burcea și Bruno Ștefan, pentru a învăța și noi ceilalți principiile de bază în acest tip evaluare.

Suportul de curs a fost structurat pe 4 părţi:

• Despre cercetarea socială; premise, clasificări, concepte

Proiectarea cercetării ştiinţifice: schema unei cercetării ştiinţifice, schemă operaţională şi formularea ipotezelor

Etape în derularea cercetării: consultarea statisticilor, eşantionare, formularea instrumentelor de lucru (ghidurile de interviu, de focus grup şi chestionarul sociologic)

• Documentarea în literatura de specialitate; analiza documentelor sociale, formularea ipotezelor cercetăriistabilirea eşantionului (lotului) eşantionare; metode calitative: observaţia, interviul; focus grupul, fişă de date statistice - surse, analiză b. chestionarul
• Recoltarea datelor în conformitate cu planul de cercetare unde s-a vorbit despre operatorul de interviu, construire baza de date, etichetare, corectare și rezultate preliminare
• Prezentarea datelor şi comentarea lor. Interpretarea datelor cercetării

Analiza calitativă a datelor

Analiza cantitativă a datelorConcluziile cercetării

• Evaluarea utilităţii investigaţiei şi proiectarea cercetării viitoare

În afară de reperele teoretice pe care le-am primit s-au dat exemple din rapoartele finalizate pe cele 5 comunități implicate. 

S-au observat diferențele de rezultate, s-au discutat posibilele motive pentru care aceste diferențe apar.

S-a discutat despre posibilitatea și probabilitatea de a aplica permanent minisondaje la nivelul comunitaților mici , de evaluare a nevoilor de consum cultural, carte, servicii de biblioteca, pentru a putea avea apoi niste repere stiințifice în proiectarea noilor planuri de activitate. 

GI la conferința Future Libraries

 
Acum la ora de bilanț a proiectului,Biblionet,  la conferința Future Libraries ,  membrii GI au fost prezenți în foarte multe sesiuni dovedind că aria de cuprindere a intereselor profesionale este foarte largă, este abordată cu succes astfel încât să poată deveni model de bună practică pentru bibliotecarii din bibliotecile publice.
Cred că activitatea noastră dovedește că împreună suntem mai puternici.

Proiectele prezentate la conferință de membri ai Grupului Impact , așa cum au fost trecute pe agenda oficială   :


Pe drumul către durabilitate: parteneriate de success cu autorităţile locale şi naţionale
Moderator: Marcel Chiranov, IREX
 APIA - studiu de caz, paşi de urmat.Cele mai bune rezultate au fost raportate de colegele noastre,
 Nicoleta Trașcă, Biblioteca Județeană Aman, Dolj; Florica Pop, Biblioteca Județeană "I.S. Bădescu" Sălaj

 “Implică administraţia publică în crearea unor noi servicii de bibliotecă!”  Este un proiect pilot prin care se încearcă modalități de conștientizare  și implicare a administrației publcie locale în activitățile de bibliotecă.S-au implicat în implementarea lui:
Nicoleta Vasi, Biblioteca Județeană Timiș;
Mariana Marian, Biblioteca Județeană "Ovid Densușianu" Hunedoara;
Nicoleta Trașcă, Biblioteca Județeană Aman, Dolj;
Ruxandra Nazare, Biblioteca Județeană ”George Barițiu”;
Corina Ciuraru, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, Brăila

Cum colaborăm pentru o mai bună activitate metodică în bibliotecă?  a fost o sesiune de dezbatere pe temele profesionale  ale compartimentului metodic.A fost pregătită și susținută de  Mariana Marian, Biblioteca Județeană "Ovid Densușianu" Hunedoara Nicoleta Vasi, Biblioteca Județeană Timiș  Delia Pantea, Biblioteca Județeană "Gheorghe Șincai" Bihor

Ghidul serviciilor de bibliotecă – produs al Grupului IMPACT, a avut ca și colectiv de autori pe
Corina Ciuraru, Biblioteca Județeană ”Panait Istrati”, Brăila
Delia Pantea, Biblioteca Județeană "Gheorghe Șincai" Bihor
Nicoleta Vasi, Biblioteca Județeană Timiș
Costi Mitucă, Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj




Ghidul activităţii metodice din bibliotecile publice a fost prezentat de
Sorina Stanca, Biblioteca Judeţeană “O. Goga” Cluj; Delia Pantea ,Biblioteca Județeană "Gheorghe Șincai" Bihor; Virgil Cojocaru, Biblioteca Județeană ”G.T.Kirileanu” Neamț.
 Colectivul de redactie al ghidului mai cuprinde pe  Vladut Andreescu, Targoviste - B.J. Dambovita Virgil Cojocaru, Piatra Neamt - BJ Neamt Mihail Grinea, Iasi - Biblioteca Judeteana Iasi,  Constantin Mituca, Tg. Jiu - B.J. Gorj, Mariana Marian- BJ Hunedoara Stefan Plesoianu, Constanta - BJ
 Constanta
Florica Pop, Salaj - B.J. Salaj Valentin Smedescu, Rm. Valcea - B.J. Valcea , pe
Nicoleta Trasca, Craiova - B.J. Dolj si pe Nicoleta Vasi, Timisoara - B.J. Timis

   Biblioteci judeţene ca centre de resurse profesionale pentru biblioteci locale – exemplul Centrelor de excelenţă au fost prezentate de managerii celor două biblioteci județene.
Sorina Stanca, Biblioteca Judeţeană “O. Goga” Cluj;
Daniel Nazare, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov

Impact şi durabilitate, o problemă care devine actuală odată cu terminarea oficială a proiectului.TEma a fost susținută de :
Daniel Nazare, Biblioteca Judeţeană “George Bariţiu” Braşov,
Vlăduț Andreescu, Biblioteca Județeană "Ion Heliade Rădulescu" Dâmboviţa

 Biblioteca din afara bibliotecii – servicii extra-muros-
Moderator: Jozsef Szocz, IREX Mihaela Ţoţa, 
Florica Pop, Biblioteca Județeană "I. S. Bădescu" Sălaj

 ECDL Equal Skills – training pentru îmbunatăţirea cunoştinţelor IT organizat împreună cu ECDL România
Irinuca Văduva, Marketing& Communication Manager, ECDL România
Costi Mitucă, Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

Cu advocacy înainte pentru biblioteci şi comunităţi puternice Moderator: Luminiţa Corneanu, Ministerul Culturii din GI a prezentat  acestă temă Virgil Cojocaru, Biblioteca Județeană ”G.T.Kirileanu” Neamț,

Grupurile de “Prieteni ai bibliotecii”, sprijin din comunitate pentru dezvoltare
Moderator: Monica Grecu, IREX
 Sorina Stanca, Biblioteca Judeţeană “O. Goga” Cluj

Lucrul cu voluntari și parteneri în bibliotecă
Moderator: Cristina Văileanu, IREX
Corina Ciuraru, Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila
Vladuţ Andreescu, Biblioteca Județeană "Ion Heliade Rădulescu" Dâmboviţa