Coordonarea metodică şi formarea profesională*

Două dintre cele mai importante atribuţii ale unei biblioteci judeţene sunt coordonarea metodică a bibliotecilor publice din judeţ şi formarea pofesională continuă a bibliotecarilor de la bibliotecile publice din judeţ, inclusiv de la biblioteca judeţeană.

Fără conştientizarea importanţei acestor două atribuţii - de către managementul bibliotecii judeţene şi metodist/metodişti (pe de o parte) şi de către autorităţile judeţene/locale finanţatoare (pe de altă parte) – statutul de bibliotecă „judeţeană” există doar din punct de vedere teoretic. Neîndeplinindu-şi două dintre cele mai importante funcţii ale sale – mai ales că acestea sunt cele care îi dau legitimitate în relaţia cu teritoriul – o astfel de bibliotecă judeţeană se rezumă la a funcţiona ca bibliotecă municipală (a reşedinţei de judeţ). Sigur, o biblioteca “judeţeană” aflată în această situaţie poate fi foarte performantă, poate oferi cele mai moderne şi diversificate servicii pentru publicul de toate vârstele şi îi poate avea înscrişi sau deserviţi sub formă de utilizatori pe aproape toţi cetăţenii municipiului-reşedinţă de judeţ. Însă „judeţeană”, cu adevărat, biblioteca respectivă nu va fi nicio clipă şi nici nu va fi luată în consideraţie ca atare, până nu:

- îşi organizează (înfiinţează, unde este cazul) cadrul în care se realizează coordonarea metodică şi formarea profesională continuă pentru teritoriu

- încadrează/ specializează (dacă dacă este cazul) metodist/metodişti, în funcţie numărul de numărul de localităţi ale judeţului, în care trebuie să funcţioneze tot atâtea biblioteci publice.

Cadrul în care se realizează coordonarea metodică şi formarea profesională continuă. Obiectivele.

În esenţă, primul pas pentru împlinirea dezideratului “coordonarea metodică şi formarea profesională a bibliotecarilor publici din judeţ” constă în înfiinţarea/organizarea Biroului (Compartimentului) de Coordonare Metodică şi Formare Profesională.

Acest birou este constituit din unul sau mai mulţi metodişti, direct implicaţi în urmărirea unor obiective clare:

a)     funcţionarea unei biblioteci publice în fiecare localitate - comună, oraş, municipiu - cum prevede, de altfel, şi Legea bibliotecilor

b)    încadrarea/ formarea, pentru fiecare bibliotecă publică din judeţ, de personal calificat/ în curs de calificare; numărul de bibliotecari este stabilit tot conform Legii bibliotecilor, care se raportează la populaţia comunităţii deservite

Statistica de impact

În zilele de 24 şi 25 iunie am urmat un curs de statistică, iniţiat de ABR, cu sprijinul IFLA, cu participarea IREX şi ANBPR. Cursul, susţinut de un specialist, profesorul norvegian Tord Høivik, de la Akershus University College for Applied Sciences, Oslo,a fost conceput intr-un stil pragmatic, insistand asupra metodelor de colectare, a avantajelor si dezavantajelor lor, alegerea celor mai buni indicatori si masuratori, precum si folosirea lor pentru a demonstra utilitatea bibliotecilor si a atrage finantari. In privinta bibliotecilor publice, am retinut sugestia de a extrage din rapoartele statistice generate de softurile de biblioteca datele despre utilizatori si localizarea lor pe cartiere (centrale, periferice, sărace, bogate) pentru a vedea difuzarea socială şi geografică a serviciilor de bibliotecă. În cazul bibliotecilor universitare, profesorul s-a gândit la oportunitatea de a raporta frecventarea bibliotecii la performantele academice ale studentilor, pentru a evalua contributia bibliotecilor universitare in parcursul academic al tinerilor. In timpul scurt avut la dispoziţie, profesorul a încercat să facă un curs practic de statistică, interactiv, implicând cursanţii prin grupele de lucru. Conţinutul cursului este disponibil online la următorul link https://sites.google.com/site/practicalstatistics/2-events/brasov

Ruxandra Nazare

 

Servicii ale bibliotecilor publice pentru copii

„În trecut a existat o practică comună de a ignora spaţiul dedicat pentru copii şi tineret în bibliotecile publice, de a acorda puţină atenţie dorinţelor copiilor. Pe măsură ce  bibliotecile publice au început să-şi  reevalueze priorităţile şi serviciile lor în secolul 21, tot mai multe tind să se adapteze nevoilor copiiilor, pentru a crea spaţii mai atrăgătoare, inovatoare şi chiar neconvenţionale. Această reevaluare a priorităţilor este susţinută de faptul că numeroşi copii sunt clienţi ai bibliotecii, pe care o vizitează frecvent, iar interesul lor este în creştere.  Astfel, din situaţiile statistice anuale întocmite de bibliotecile publice reiese că peste 18% din utilizatori au vârsta sub 14 ani.  În România, în cadrul unui sondaj CURS, efectuat în decembrie 2009-ianuarie 2010, a rezultat de asemenea interesul copiilor şi adolescenţilor faţă de biblioteca publică pe care o frecventează. De pildă, la întrebarea “Ce aţi schimba la biblioteca publică”?, 36% din respondenţi au răspuns “Sediu nou, modernizare”. Or, în ansamblul respondenţilor la chestionarele online generate pe computerele din reţeaua Biblionet, 37% din utilizatori aveau vârsta sub 14 ani. Aşadar, există o categorie de clienţi ai bibliotecii şi este evidentă o nevoie pe care bibliotecile publice trebuie să o ia în considerare. Odată câstigaţi de ideea folosirii bibliotecii publice, aceşti copii vor rămâne printre utilizatorii ei  pe măsura înaintării în vârstă.”

Produsul "Servicii ale bibliotecilor publice pentru copii" - a cărui introducere am citat-o mai sus - poate fi vizualizat la această adresă, de unde poate fi şi descărcat/ tipărit. 
Autoare este Ruxandra Nazare – Grup Impact – Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu” Braşov, ruxandramoasanazare@yahoo.com, 0729 101 779

Ghidul “metodistului” de la biblioteca judeteana

Prieteni,
 
In timp ce altii sunt ocupati cu altele, o mana de oameni din Grupul Impact incercam marea cu degetul: realizarea unui ghid care sa contribuie la o mai buna – cat mai buna! – activitate de coordonare d.p.d.v. metodic a bibliotecilor publice din Romania.

A existat o “disputa” (in cadrul Grupului Impact), care a pornit de la ideea ca “ghidul” este prea “stufos”, prea “complex” etc. si ca ar fi mai adecvat ceva mai simplut, mai scurtut, mai …nu stiu cum (am uitat adjectivele, insa – personal – am tatonat daca ar fi mai potrivita o varianta “ca pentru militieni” ). In cadrul GI am si hotarat in consecinta, la ultima noastra intalnire, cumva provizoriu: sa fie realizata, in “completare”, o varianta prescurtata si simplificata a ghidului, care sa apara – vom hotari aceasta – independent sau impreuna cu “produsul” pe care majoritatea Grupului Impact il consideram de-acu’ destul de aproape de forma finala.

Pe (si mai) scurtatura: ghidul a fost realizat si se afla in faza in care, saptamana trecuta, a fost transmis tuturor colegilor de la bibliotecile judetene din Romania, care – cf. fisei postului (sau nu), voluntar sau impus –, au tangenta cu activitati incadrabile in ceea ce numim indeobste “Compartimentul metodic”. Destinatarii sunt, prin urmare, metodisti, coordonatori de Program Biblionet si chiar directori de biblioteci judetene.
In sfarsit, intre cei din Grupul Impact care dorim publicarea “ghidului” (asa cum l-am realizat) si unul dintre colegii din tara cu preocupari in “Metodic”  a avut loc, astazi,  un un dialog care as prefera sa continue in mod public. Adica la vedere si cu argumente pe masura.

Si pentru ca – desi sustin ca este nevoie de un ghid precum cel la care ma refer mai sus – nu se cuvine sa provoc aceasta discutie fara sa exprim o opinie strict personala, v-as ruga sa ne desprindem, sa ne detasam o clipa atat de activitatea pe care o desfasuram curent fiecare, cat si de perceptia ca “ghidul” realizat de “cativa” din cadrul “Grupului Impact” este cam “stufos” ori “prea complex” etc. si ca urmeaza a fi “livrat” precum un “dat” (ceva cam a la talibani, adica), dupa care sa fie utilizat tot ca atare.
Sa ne intoarcem, in timp, la vremea cand unii dintre noi ne-am format, cand am inceput procese de oarece devenire …cand am dobandit repere – sa le spunem astfel – profesionale si morale precum gasim in Domnu Trandafir.

Intru deslusirea dilemei referitoare la cum sa arate “ghidul metodistului”, va invit asadar – chiar va rog insistent – sa (re)cititi cu mintea de acum Domnu Trandafir (nici 16 pagini A5!), ca pe o lectura minimala, cu “legenda” (presupunerea) ca metodistul de la biblioteca judeteana ar trebui sa fie (reprezinte) – in raport cu bibliotecarii publici din judetul lui – ceea ce sunt, in excelenta povestire a lui Sadoveanu, “inspectorul cutare” si “domnul ministru”. Bibliotecarul (mai ales cel comunal), fireste, fiind “invatatorul” (am mai sustinut asta – de ex. aici, de la minutul 4,21 incolo): omul care inlocuieste/ ar trebui sa suplineasca tot mai mult din ceea ce a reprezentat invatatorul din vechime, nu doar pentru copii, ci pentru intreg satul…

Vi se pare prea putin important sa discutam despre cele de mai sus?

European Congress on E-Inclusion- parteneri pentru o Europa digitala

 
În perioada 5-6 noiembrie 2012, s-a desfăşurat la Bruxelles, conferinţa, European Congress on E-Inclusion (ECEI12) cu tema – Parteneriate pentru o Europa digitală.  La conferinta  aflata in al patrulea an de desfasurare au participat reprezentanti din19 tari , bibliotecari , directori de biblioteci, si programe pentru biblioteci, reprezentanti ai bancilor, mediului de afaceri , sau ai societatii civile , ai institutiilor guvernametale europene.

Lista de participanti , speakerii, si prezentarile lor pot fi gasite integral pe siteul conferintei.

 http://ecei12.com/-
Prezentarile

Evenimentul a studiat rolul  bibliotecilor publice in a asigura in comunitatile locale  accesul la resursele digitale .
Conferinta din acest an a studiat problema din multe puncte de vedere , prin  prezentarea experientelor din mai multe tari si  largirea  discutiei Pan europene relativ la e incluziune, si capacitatea de a acoperi obiectivele generale economice și sociale prevăzute în Strategia Europa 2020.

Concluzia a fost ca ”Avem aceiasi arie de probleme,  solutiile sunt diferentiate.”

Bibliotecarii sunt cum spunea cineva- Can do people- oameni care pot sa faca orice.

Pe scurt:

Europa digitala conferinta from Biblioteci Bihorene

Mai pe larg:

Primele  prezentari au fost din perspectiva celor care fac politicile culturale-

Datele statistice spun ca exista -42 mil de someri, populatie imbatranita, populatie saraca- UE e constienta de aceste cifre și apare nevoia de a dezvolta noi programe  si parteneriate cu institutiile are nu sunt partenerii obisnuiti ai bibliotecilor pentru a incerca solutionarea problemelor.

 Demografia din spatele statisticlor spune ca exista mari segmente de populatie unde nu se poate vorbi de o integrare digitala.- cei in varsta, cei exclusi sociali din cauza saraciei.  Pe de alta parte criza face ca consumul sa scada, si politicile trebuie sa urmareasca ca oferta de wifi sa fie  adusa in banda mai larga si mai ieftin.

Grupul Impact la Conferința ANBPR de la Brăila

În perioada 18-20 Octombrie 2012, la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila a avut loc cea de-a XXIII-a Conferință Naţională cu tema „Viitorul aparţine bibliotecilor în schimbare”.

Membrii Grupului Impact au fost o prezență activă , remarcabilă în agenda conferinței.

Constantin Mitucă- prezenta la ALA - Dream Bigger
Corina Ciuraru -  Cycling for Libraries
Florica Pop- Salaj  Minute de poveste
 Delia Pantea  despre parteneriate

Anul acesta au avut loc alegerile generale ale asociației.Felicitări membilor grupului Impact care sunt structurile de conducere ale asociației:

MONICA AVRAM (BJ MUREŞ) – VICEPREŞEDINTE

BIROUL EXECUTIV AL ANBPR:

MONICA AVRAM (BJ MUREȘ)
SORINA STANCA (BJ CLUJ)

CONSILIUL DE CONDUCERE AL ANBPR:

MONICA AVRAM (BJ MUREȘ)
SORINA STANCA (BJ CLUJ)
RUXANDRA NAZARE (BJ BRAȘOV)
CONSTANTIN MITUCĂ (BJ GORJ)
VLĂDUȚ ANDREESCU (BJ DÂMBOVIȚA)
CORINA CIURARU (BJ BRĂILA)

Întâlnirea din octombrie

In zilele imediat următoare conferinței ANBPR de la Brăila, duminica , luni si marți , (21-23  octombrie )  a avut loc Intâlnirea  Grupului Impact.

 Întâlnirea din octombrie  s-a desfășurat ca a treia etapă a  instruirii „Dezvoltarea Bibliotecilor Publice din România”  susținută de David Streatfield, Consultantul Fundației Bill și Melinda Gates, și Marcel Chiranov,  Manager pentru Evaluarea Impactului  la IREX.

Obiectivele seminariilor  au fost:

1.    Utilizarea datelor referitoare la impact pentru îmbunătățirea serviciilor de bibliotecă sau pentru crearea unor servicii noi;

2.    Utilizarea datelor referitoare la impact pentru îmbunătățirea colaborării cu administrația publică;

3.    Explorarea modalităților de coordonare și colaborare a grupurilor de voluntari (similar Grupului Impact) la nivel local și național pentru a sprijini dezvoltarea bibliotecilor publice.

Mai mult:

http://bibliotecibihorene.blogspot.ro/2012/10/intalnire-impact-intalnirea-din.html