În perioada 5-6 noiembrie 2012, s-a desfăşurat la Bruxelles, conferinţa, European Congress on E-Inclusion (ECEI12) cu tema – Parteneriate pentru o Europa digitală. La conferinta aflata in al patrulea an de desfasurare au participat reprezentanti din19 tari , bibliotecari , directori de biblioteci, si programe pentru biblioteci, reprezentanti ai bancilor, mediului de afaceri , sau ai societatii civile , ai institutiilor guvernametale europene.
Lista de participanti , speakerii, si
prezentarile lor pot fi gasite integral pe siteul conferintei.
Evenimentul a studiat rolul bibliotecilor publice in a asigura in comunitatile locale accesul la resursele digitale .
Conferinta din acest an a studiat problema din multe puncte de vedere , prin prezentarea experientelor din mai multe tari si largirea discutiei Pan europene relativ la e incluziune, si capacitatea de a acoperi obiectivele generale economice și sociale prevăzute în Strategia Europa 2020.
Conferinta din acest an a studiat problema din multe puncte de vedere , prin prezentarea experientelor din mai multe tari si largirea discutiei Pan europene relativ la e incluziune, si capacitatea de a acoperi obiectivele generale economice și sociale prevăzute în Strategia Europa 2020.
Concluzia a fost ca ”Avem
aceiasi arie de probleme, solutiile sunt
diferentiate.”
Bibliotecarii
sunt cum spunea cineva- Can do people- oameni care pot sa faca orice.
Pe scurt:
Mai pe larg:
Primele prezentari au fost din perspectiva
celor care fac politicile culturale-
Datele
statistice spun ca exista -42 mil de someri, populatie imbatranita, populatie
saraca- UE e constienta de aceste cifre și apare nevoia de a dezvolta noi
programe si parteneriate cu institutiile
are nu sunt partenerii obisnuiti ai bibliotecilor pentru a incerca solutionarea
problemelor.
Demografia din spatele statisticlor spune ca
exista mari segmente de populatie unde nu se poate vorbi de o integrare
digitala.- cei in varsta, cei exclusi sociali din cauza saraciei. Pe de alta parte criza face ca consumul sa
scada, si politicile trebuie sa urmareasca ca oferta de wifi sa fie adusa in banda mai larga si mai ieftin.
Exista 3 abordari:
Digital literacy- abilitati de baza, ai nevoie sa te ajute cineva.
Media literacy- consumatorul sa devina parte a internetului, sa-l stie folosi sa creeze noi canale de
comunicare, blog, twiter, devenind participant activ la retelele sociale, producator
de stiri.
Tehnologia te provoaca , dar nu e problema , este Solutia,/cu cat te
duci mai departe in universal digital ajungi intr-o zona in care computerul
ajunge sa-ti anticipeze gandurile.
Dan Mount Head of Policy
& Public Affairs, Civic Agenda EU:
Incluziunea
sociala trebuie conectata cu mai multe obiective- exista pericolul de a creste
diferetentele intre cei inclusi si cei exclusi .Multi utilizatori nu stiu sa
foloseasca de fapt internetul , si sa gaseasca informatia- educatia utilizatorilor
de internet devine o necesitate.
Vorbim
de invatatre formala si neformala si aici e necesara definirea abilitatilor
care pot aparea prin aceste tipuri de invatare pentru a deveni mai evidenta si
recunoscuta interventia educativa intermediata
de biblioteca.
Se
scriu proiecte de fonduri structurale si pentru e incluziune- trebuie definit
un cadru de lucru
Exista un numar de biective prioritare ale UE in politicile
regionale, iar din acestea o parte care tin de educatie si cultura pot fi rezolvate in biblioteca – si aici apare posibilitatea de a strecura
bibliotecile in politicile ue.
Gergana Passy -PanEuropa Bulgaria,
President&Founder; Digital Champion of Bulgaria:
Tehnologiile
schimba lucrurile.Programele de e-guvernare, e-sanatate, e-learning, e-
comunicare, pot rezolva multe lucruri-
Bulgaria tinde sa devina destinatie wifi libera, conexiune de mai buna calitate, mai rapida si
mai ieftina.Bibliotecile au un rol
important.
Intrebarile la acesta sesiune au fost:
Care e
legatura dintre politici si realitatea curenta
- UE nu finanteaza
direct bibliotecile.Pentru biblioteci si accesul public pot fi
accesate 2 tipuri de programe-
accesul la Internet de mare viteza
si serviciile online.
- Problemele bibliotecii sunt asociate cu cultura
si spatiul cultural, arhivarea si pastrarea memoriei locale, nu e asociata
cu accesul digital si cu educatia. Accesul asistat la sursele de informare este o imagine care trebuie construita.
- Tinerii cauta un loc cool unde sa impartaseasca idei , nu se poate
sa avem wifi in macdonald si in biblioteci nu.
Cum crestem motivatia oamenilor de a accesa
internetul.
- Accesul nu e raspunsul .Motivatia pentru exclusii
sociali, metode de integrare de
astuparea golurilor trebuie descoperite pe cazuri date. Bibliotecile nu
pot rezolva tot.
- Bibliotecile – loc educational unde se pot construi strategii win win pentru toti partenerii.
- Bibliotecile pot fi mecanisme de conexiune intre organizatii,
un interpret.
Sesiunea
2- mediul de afaceri si bibliotecile
Latvia-
de ce trebuie investiti bani in biblioteci- au monitorizat beneficiile, le-au transformat in bani.
APIA Romania- experienta prezentata de Raluca Daminescu- implicarea bibliotecarilor romani in complerea
cererilor de fonduri pentru agricultura.
Helen Milner Chief Executive,
Online Centres Foundation – a prezentat cateva exemple prin care relationa
efectul implicarii bibliotecilor in recuperarea sociala a indivizilor cu valoarea
economica a demersului.
Catalin Cretu
- Visa Europe: Un bancher doreste un consumator informat , carui asa ii poata
oferi alte produce.Programul de e-money.
Ministerul
danez al afacerilor si dezvoltarii a creat programe in bibliotecile
daneze, a pregatit bibliotecari care asista in biblioteci detinatorii
afaceri mici in legatura cu:semnatura digitala , inregistrarea noilor
afaceri, factura electronica, rambursarea concediilor de boala.
Org. nationala care actioneaza local si ii ajuta sa foloseasca internetul.
Intrebarea :
Cum
a aparut biblioteca publica in calea voastra
- Nu aveam destul personal iar bibliotecile aveau o
retea excelenta, care acopera tot teritoriul, perceptia istorica a rolului bibliotecii,
si aceea ca oricine e acceptat, loc
sigur incredere,
- By default- stiu sa comunice in afara mediului lor
- Politica nationala acum 12 ani era in favoarea bibliotecilor - acum lucrurile s-au schimbat, biblioteca e un partener national si uneori singurul partener .(Situatie grea in UK)
- Accidental in Danemarca
Bart Noels External
relations at Intercommunale Leiedal
Nu avem o
viziune integrala asupra e-incluziunii . In 2005-2006 au avut proiecte de
educarea in bliblioteci, computere in Sali de lectura, cursuri de initiere pentru
seniori si gruprui vulnerabile
Acum dupa 6
ani lucrurile s-au schimbat, cursurile nu mai sunt relevante, mai exista si
alti actori pe piata care se ocupa de e incluziune. Toti trebuie adusi impreuna
, studiat ce grup ce metode foloseste, creata o retea regionala care sa lucreze
imreuna in acest proiect. Din experienta recomanda :
- Faceti o harta a retelei voastre.
- Faceti o harta a experientei si competentelor.
- Lucrati in echipa.
- Valoarea adugata trebuie cunoscuta de toate persoanele
implicate.
- Lucreaza personalizat- oameni diferiti nevoi diferite
- Faceti o harta a resurselor.
- Biblioteci! Fiti acolo.
Dorina
Bralostiteanu
Chief
Librarian, Public Library of Filiasi, Romania
Rafal Kramza
Information Society Development Foundation (FRSI)
Programul de
dezvoltare al FRSI, biblionetul polonez, promovarea culturii cooperarii.
Ai nevoie de
oameni care sa promoveze biliotecile.Nu exista destula comunicare.
O intrebare
esentiala este : cum se pot transforma parteneriatele in parteneriate
strategice?
Orange a
oferit internet graturit tuturor celor 3500 biblioteci publice din program.
Latvia/Letonia- lucreaza cu parteneri , au avut 10 mil vizitatori la 2 mil populatie cifre aproape ireale care arata ca bibliotecile sunt un canal important de marketing.
Au facut ca oamenii sa fie interesati de internet
S-a vorbit despre
social media si abordarile locale care au functionat .
Din aceste proiecte au invatat - cum sa abordeze grupurile, cum sa colaboreze, cum sa
abordeze intermediarii, cum sa foloseasca feedbackul.
Diana
Edmonds Head of Adult Learning, Libraries and Culture, London Borough of
Haringey
Bibliotecarii
se simt purtatorii ideilor altora, de
aceea in UK au simtit nevoia de a face
un laborator, au adunat parteneri care nu prea aveau chef sa comunice unii cu
altii.
Putem opri
inchiderea bibliotecilor publice schimband tipul de colaborare.
Primul proiect-
bibliotecile sunt laboratoare sa aducem aici
oamenii sa lucreze, sa experimenteze.
Intrebari –
Cum
crestem rolul bibliotecilor si intarim profilul acestora-
- In Polonia-autoritatile locale finanteaza bibliotecile. La
congresul lor, fac prezentari ale bibliotecilor . Aduc la masa de discutie
ministri, informeaza membrii parlamentului,prin scrisori individuale.
- Naple- au creat o retea RADAR, fac lobby la toti
partenerii, e important cine te reprezinta, in fata autoritatilor
nationale.
- Diana Edmonds - Bibliotecile ar trebui sa lucreze cu sectorul privat si cu cel guvernamental.Acestia pot prin intermediul bibliotecilor sa acceseze o gama larga de consumatori, sau alegatori, dupa caz.
Delegatia Romaniei a avut 4 speakeri:
Marcel Chiranov, conducatorul delegatiei, Impact Assessment Manager, Biblionet
Dorina Bralostiteanu Chief Librarian, Public Library of Filiasi,
Raluca DAMINESCU Director Paying Agency (APIA)
Catalin General Manager Romania VISA
Europe Services Inc
Au mai participat membrii GI.
Monica Avram Manager Mures County
Library
Sorina Stanca Director Cluj County
Library
Delia Pantea Librarian Bihor County Library
Daniel Nazare Manager County Library
Brasov
Dragos Neagu Director County Public
Library "Panait Istrati" Braila
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu