Creativitate şi dezvoltare

Maria Valentina Blănaru, 100 de idei creative pentru dezvoltarea emoţională a copilului, Brăila, Editura Proilavia, 2015, 136 p.

            Această carte face parte din publicaţiile editate de o bibliotecă publică şi vizează, drept public ţintă, copiii preşcolari, dar nu exclusiv. Lectura volumului dezvăluie mai multe reţete şi metode creative puse la dispoziţia familiei şi educatorilor pentru a lucra cu copiii şi a învăţa prin joc. Demersul autoarei este susţinut de prefaţa şi postfaţa cărţii, semnate de specialişti în educaţie (profesoara de educaţie plastică Elena Salomeea Kaloxilos Moraru şi psihologul Anca Hahui) care subliniază importanţa volumului pentru stimularea originalităţii şi modelarea personalităţii unui copil într-un mediu receptiv, deschis. În Introducere, Maria Valentina Blănaru vorbeşte de munca de durată  şi experienţa directă în activităţi creative, cu copiii de vârstă preşcolară, ale cărei rezultate le expune.

            Cartea cuprinde 15 capitole, delimitate tematic şi după tehnica specifică folosită (atelierele de bijuterii, bricolaj, colaj, crafting, Crăciun, decoraţiuni, decupaj, orientare, pascal, pictură, poveste, primăvară, quilling, toamnă şi de dezvoltare personală), ordonate alfabetic. Autoarea enumeră şi descrie activităţile practice creative, după o structură clară – titlu, tehnică, materiale  necesare, cum procedăm şi paşii procesului, textul explicativ fiind urmat de ilustraţii color cu rost de exemplu. Unele capitole sunt reduse la doar câteva propuneri, dar majoritatea sunt ilustrate cu mai multe idei şi sugestii. Activităţile se intersectează, idei pentru ateliere tematice de primăvară, toamnă, Crăciun sau Paşte se regăsesc în diferite capitole, la anumite tehnici.

Parcurgând paginile cărţii, am observat că reţetele propuse au cert potenţial educativ, introducând pe micuţii beneficiari în cunoaşterea cosmosului, mediului, istoriei etc. Unele dintre ele sondează universul emoţional al copiilor şi încearcă să dezvolte nu numai abilităţile manuale, dar şi cele cognitive şi afective. Exemple sunt cele grupate în atelierul de dezvoltare personală, referitoare la emoţii şi familie, dar şi adaptarea formulei educaţionale nonformale a Bibliotecii Vii pentru vârsta şi nivelul de înţelegere al copiilor. Prezentările sunt precise şi atractive, iar imaginile însoţesc aproape fiecare text, cu puţine excepţii. Textul accesibil şi elegant fac din carte un util îndrumar, care colectează idei creative şi modele în această muncă pentru toţi cei ce vor să le aplice. Remarcăm, în general, calitatea imaginilor reproduse şi faptul că lucrarea beneficiază de ilustraţie color pe tot parcursul ei.

Totuşi, volumul nu este ocolit de greşeli. Întâi de toate, din punct de vedere editorial, titlurile capitolelor nu sunt evidente, ci prea discrete, sunt colon titluri, riscând să devină neobservabile. Apoi se întâlnesc greşeli de tipar şi dezacorduri la paginile 11, 15, 62, 70, 73, 75, 76, 82, 92, 93, 121, 123, 127, 129. Dincolo de erorile semnalate, cartea este consistentă, folositoare, apreciată de amatorii şi pasionaţii activităţilor creative şi mai ales este o primă propunere de acest gen din partea unei biblioteci publice, sintetizând experienţe multiple şi de succes al unui pedagog înnăscut şi talentat, ce a activat curajos în domeniu înainte de a deveni un coleg al breslei bibliotecarilor. Deschiderea de ambele părţi, ale persoanei şi bibliotecii, a făcut ca rezultatele făcute publice pe blogul personal să migreze în paginile şi rândurile unei cărţi pe care o recomandăm pentru conţinutul ei interesant. Vă va atrage şi interesa cu siguranţă!

(recenzie realizată de Ruxandra Nazare)