Această informare este realizată pentru fiecare bibliotecar român, inclus în programul Biblionet, care, de la aderare, s-a implicat total, fără vreun avantaj material, fără să ştie de multe ori unde trebuie să ajungă, dacă este bine sau rău cum procedează, pentru că de cele mai multe ori s-a ghidat doar după bunul simţ şi după ceea ce a înţeles că îşi doresc oamenii care îi trec pragul bibliotecii. Sunt bibliotecarii care au trimis date, rapoarte, poveşti de succes, au aşteptat chiar şi în zilele de sărbătoare să primească echipamentele donate şi au muncit din greu să descifreze tainele calculatorului înainte de a le arăta altora. Aceştia au dreptul să ştie că rezultatele muncii lor au fost strânse cu grijă şi folosite, nu numai în ţară, la adunările profesionale, dar şi în afara ei, iar munca lor a fost apreciată şi respectată nu numai de Fundaţia Bill & Melinda Gates, dar acum, la Bruxelles, a fost făcută publică şi celorlaltor ţări europene. Dacă ne vom opri aici sau vom continua ceea ce am realizat acest lucru va depinde numai de noi.
Organizatori şi participanţi
În perioada 27-28 mai 2014, la Bruxelles, s-a desfăşurat întâlnirea Public Libraries 2020, care a reunit reprezentanţi din ţările Uniunii Europene beneficiare ale programului Global Libraries, reprezentanţi şi parteneri Global Libraries şi ai Reading and Writing Foundation. Din România au participat Paul-Andre Baran, director program Biblionet, IREX Romania, Marcel Chiranov – manager Evaluare Impact, IREX Romania, Corina Ciuraru – membru Grupul Impact, Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila.
Despre Global Libraries (GL) şi organizatorul principal al întâlnirii, Bill & Melinda Gates Foundation (BMGF), nu cred că mai este cazul să dau prea multe amănunte, bibliotecile româneşti au cunoscut beneficiile acestui program în momentul în care au aderat la Biblionet, iar ceea ce s-a întâmplat în România s-a repetat, cu specificul de rigoare, şi în Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia, Moldova, Ucraina şi Turcia.
Reading and Writing Foundation (RWF) este o fundaţie olandeză patronată de Prinţesa Laurentien a Olandei în calitate de preşedinte onorific, care îşi propune să susţină la nivel european, prin programul Public Libraries 2020, bibliotecile publice, lectura şi scrisul.
Contextul desfăşurării întâlnirii
- BMGF a anunţat de curând că în trei sau cinci ani va închide GL. În strategiile lor de dezvoltare, în acest moment, au identificat şi alte priorităţi, prin urmare, bibliotecile publice vor trebui să folosească ceea ce au primit până acum şi să se dezvolte urmând calea deja deschisă prin programele naţionale derulate sau în derulare.
 |
| Programul GL şi bibliotecile în viziunea artistului Ernest Utermark |
- RWF este o organizaţie profund interesată de promovarea lecturii, implicit şi a bibliotecilor publice. Este o structură europeană, cu diverse conexiuni la nivelul Comisiei Europene şi a altor instituţii UE. Păstrând proporţiile, îşi doresc să preia realizările GL şi să le folosească astfel încât bibliotecile publice europene să devină mai vizibile şi să fie mereu prezente în preocupările decidenţilor UE.
 |
| RWF în viziunea artistului Ernest Utermark |
- Alegerile pentru Parlamentul European: în ţările UE au avut loc alegeri europarlamentare, este un bun început pentru că se poate lucra cu o echipă de parlamentari europeni la început de mandat, iar unii pot fi atraşi de partea bibliotecilor publice astfel încât să le susţină cauza prin diverse proiecte de legi.
Despre Public Libraries 2020
Acest program îşi propune, în legătură cu bibliotecile publice, următoarele obiective generale:
- Să promoveze rolul bibliotecilor publice în Europa
- Să construiască noi coaliţii puternice şi reţele
- Să inspire profesioniştii din biblioteci
- Să convingă factorii de decizie europeni
- Să creeze noi oportunităţi
- Să identifice cerere pentru ceea ce oferă bibliotecile publice.
Temele strategice ale programului sunt inspirate din provocările cu care se confruntă UE în acest moment şi se referă la accesul digital, incluziunea socială şi educarea continuă pe tot parcursul vieţii. Bibliotecile trebuie să-şi ajusteze oferta în funcţie de aceste necesităţi ale oamenilor din zilele noastre, în caz contrar, vor avea şanse foarte mici să reziste în timp.
Elementele de care acest program are nevoie ca să-şi atingă obiectivele sunt: advocacy, comunicarea şi oamenii. În această ecuaţie bibliotecile vor avea un rol activ, nu vor fi beneficiari, ci actanţi, vor contribui prin implicare directă să schimbe concepţiile negative care mai există în ceea ce priveşte rolul bibliotecilor publice în secolul 21.
Agenda de lucru:
Prima zi a fost dedicată doar ţărilor beneficiare ale programului GL. Gazdele, BMGF şi RWF, au avut o fiecare o prezentare asupra intenţiilor de viitor în ceea ce priveşte bibliotecile publice. Deborah Jacobs şi Prinţesa Laurentien au exprimat într-un stil energic şi convingător susţinerea şi interesul pe care îl merită bibliotecile publice europene, importanţa lor pentru o societate în care alfabetizarea informaţională este o necesitate şi rolul pe care acestea trebuie să-l joace în calitate de e-facilitatori.
Echipele ţărilor beneficiare ale GL au avut ocazia să vorbească despre munca lor şi să schimbe păreri despre ceea ce au nevoie pe viitor şi despre oportunităţile care se construiesc prin PL2020. În albumul foto ataşat acestui articol există capturile slide-urilor. Este impresionant ce s-a întâmplat în Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia şi România. Iar Moldova şi Turcia sunt şi ele pe acelaşi drum de reinventare şi dezvoltare pentru bibliotecile lor publice. Personal, am fost impresionată nu de cifrele care abundau în toate prezentările, ci de munca bibliotecarilor care au stat în spatele acestor statistici. Fără efortul lor, fără dorinţa de fi de folos comunităţii, fără creativitatea care a dat naştere la cele mai inovative servicii de bibliotecă, aceste statistici nu ar fi avut valori atât de ridicate.
Marcel Chiranov a susţinut prezentarea programului Biblionet în România cu cifre, parteneriate şi exemple de succes cum este cel al judeţului Sălaj care este primul judeţ cu biblioteci 100% incluse în program.
Marcel Chiranov a susţinut prezentarea programului Biblionet în România cu cifre, parteneriate şi exemple de succes cum este cel al judeţului Sălaj care este primul judeţ cu biblioteci 100% incluse în program.
 |
| Prezentarea programului Biblionet susţinută de Marcel Chiranov |
 |
| Paul Andre Baran răspunde întrebărilor. |
 |
| Cel mai bun exemplu al programului Biblionet |
Am auzit multe idei interesante în discuţiile care au avut loc pe marginea acestor prezentări, pentru că au existat multe întrebări şi păreri. Câteva dintre ele:
- Asociaţiile de bibliotecari au o mare importanţă în sustenabilitatea programelor deja implementate
- E foarte important să se discute problema bibliotecilor la cele mai înalte niveluri, de aceea astfel de întâlniri sunt binevenite pentru că ele pregătesc alte contacte cu personalităţi ale vieţii politice europene.
- Biblioteca reflectă dezvoltarea societăţii, istoria ei.
- Re-inventarea bibliotecilor este aproape o mişcare la nivelul întregii Europe.
- Bibliotecarii aplicând pentru diversele granturi din aceste programe au căpătat o mai mare încredere în ei şi în puterea lor a schimba lucruri.
- Alfabetizarea digitală este necesară tuturor categoriilor de vârstă, nu numai tinerei generaţii sau seniorilor.
- Este extrem de important ca fiecare, la nivelul lui, să-şi facă treaba cât mai bine.
- Succesul, rezultatele bune nu vin imediat, ci după multă muncă, în timp.
- Este foarte important să colectăm date şi, mai ales, să le interpretăm ş.a.
RWF, prin intermediul directorului de program Ilona Kish, a prezentat PL2020 şi am participat la o sesiune interactivă în care am reluat tot ceea ce s-a discutat anterior, s-au tras concluzii şi sugestii pentru direcţii viitoare de lucru.
Seara s-a terminat la Biblioteca Muntpunt din Bruxelles, pe care am vizitat-o, ghidaţi fiind de Leen Lekens, bibliotecar şef prin toate secţiile şi departamentele ei. Neelie Kroes, comisar european pentru Agenda Digitală şi vice-preşedinte al Comisiei Europene a acceptat o discuţie constructivă despre rolul bibliotecilor în era digitală ca un concentrator de instruire la nivelul comunităţii.
Am fost extrem de încântată pentru că a menţionat în mai multe rânduri România şi pe Paul Baran în calitate de Campion Digital, fiind practic singura ţară pe care a nominalizat-o cu satisfacţie. A precizat faptul că datorită exemplelor de succes prezentate atât de elocvent de Paul Baran ea a înţeles importanţa bibliotecilor publice ca elemente de e-incluziune şi alfabetizare digitală.
 |
| Neelie Kroes şi Prinţesa Laurentien a Olandei |
 |
| Ce a surprins din prezentarea României artistul Ernest Utermark |
Prima zi mi s-a părut extrem de grea, nu este uşor să fii concentrat mai bine de 12 ore asupra unor subiecte destul de diferite, au fost prezentate foarte multe idei şi oameni noi, din punctul meu de vedere astfel de întâlniri sunt ca nişte maratoane de idei şi proiecte care trebuiesc bine cântărite pentru a putea aplica tot ceea ce este util.
Ziua următoare au fost invitaţi parteneri RWF sau BMGF din toate ţările UE, astfel încât sala a devenit aproape neîncăpătoare. Primii invitaţi au vorbit într-o discuţie de tip panel despre oportunităţile existente pentru bibliotecile publice şi că le vor susţine ori de câte ori vor avea ocazia. Au luat cuvântul şi au răspuns întrebărilor Marie – Paule Roudil, directorul Biroului UNESCO din Bruxelles şi Xavier Prats Monne, director al Direcţiei Generale pentru Educaţie şi Cultură, moderaţi de Ilona Kish, RWF, care s-a dovedit o prezenţă pramatică şi implicată în problematica bibliotecilor publice şi a lecturii.
 |
| Marie – Paule Roudil şi Xavier Prats Monne alături de Ilona Kish, RWF |
După câteva intervenţii venite din partea staff-ului BMGF şi RWF legate de modalităţile de colectare şi de prezentare de date de impact despre biblioteci, precum şi despre modalităţi prin care trebuie să sensibilizăm europarlamentarii noi aleşi astfel încât aceştia să ne susţină în următorii patru ani, au urmat două workshopuri unul legat de metode de advocacy şi unul despre finanţările UE la care pot şi bibliotecile aplica.
S-au enumerat câteva din dificultăţile pe care le întâmpină bibliotecile atunci când aplică pentru finanţări UE. Unele nu pot fi rezolvate atât de uşor, ţin de mecanismele instituţiilor europene, însă altele cu puţină implicare şi lucru în echipă se pot surmonta.
Concluzii care privesc Grupul Impact:
- Există interes european pentru bibliotecile publice după terminarea programului Biblionet, însă trebuie depuse mai multe eforturi pentru convingerea factorilor de decizie ai UE si Romania. Acest lucru nu se poate face decât prin colaborare şi lucru în reţea.
- Studiul impactului programelor implementate în bibliotecile publice este o practică care nu trebuie să lipsească din niciun sistem naţional de biblioteci. Colectarea de date de impact şi interpretarea lor trebuie să devină o activitate curentă şi coerentă.
- Activitatea GI trebuie extinsă spre o colaborare mai intensă atât cu bibliotecile româneşti, dar şi cu cele europene, cu structurile care sunt interesate de biblioteci, cu alte grupuri cu preocupări similare. Schimbul de opinii şi de informaţii este vital pentru a ne menţine legătură cu reţeaua de biblioteci europene.
- GI poate promova realizările bibliotecilor româneşti în afara graniţelor, pe baza unui plan de lucru.
Corina Ciuraru - membru Grup Impact
