Ghidul metodistului - varianta din 2011, de la care am pornit

Această variantă a ghidului metodistului a fost propusă de echipa Mihai Grinea, Virgil Cojocaru și Ștefan Pleșoianu în 2011.

Material valoros, care prezintă experiența multor ani de activitate metodică eficientă in biblioteci judetene mari- Iasi, Neamț, Constanța, acest material stă la baza variantelor ulterioare.

Colegii noști au fost primii care au insistat pentru crearea unui material care să  ofere repere pentru uniformizarea activității metodice în bibliotecile publice.

Variantele ulterioare au apărut pentru a prezenta experiențe diferite, moduduri de lucru diferite dar la fel de eficiente. (DP)

 Cuprins:

1. Argument
2. Rețeaua națională a bibliotecilor publice – din perspectiva activității metodice

3. Biroul de Coordonare Metodică și Formare Profesională
4. Fişa postului pentru metodist

5. Proiect de activitate pentru Biroul Coordonare Metodică și Formare Profesională

6. Evaluarea și Îndrumarea activității bibliotecilor publice
            Principii
            Indicatori și Repere orientative pentru (auto)evaluare
            Organizarea activității metodice în teren
            Tematica de îndrumare și evaluare a activității bibliotecilor publice
            Elemente ale Proiectului de activitate pentru biblioteca publică
            Proiect de buget pentru biblioteca publică
            Măsuri pe termen scurt pentru îmbunătățirea activității
            Fişa postului pentru bibliotecar
            Fişa de evaluare
7. Pregătirea profesională a bibliotecarilor din rețea

8. Propuneri de optimizare și reformare a activității Biroului

1. ARGUMENT
            Acest ghid acoperă o lipsă acută în sistem și vine în întâmpinarea solicitării colegilor prezenți la întâlnirea națională a metodiștilor și coordonatorilor Biblionet. Necesitatea unui instrument de lucru și a unor norme și criterii unitare la nivel național în activitatea de îndrumare metodologică a bibliotecilor publice este mai mult decât stringentă în contextul exploziei informaționale și a dezvoltării rețelelor județene Biblionet, către o rețea națională.
            În multe biblioteci județene bibliotecarul metodist nu are sarcini clare, concrete iar colectivul, uneori și managerul bibliotecii nu au o vedere de ansamblu asupra elementelor componente ale activității metodice, fapt care duce la atribuirea de sarcini și servicii nespecifice pentru metodist, neglijându-se în același timp segmente importante ale acestei activități.
            De asemenea, există biblioteci județene care încă nu au postul de metodist ocupat, sau unde sunt angajați bibliotecari fără experiență, ce au nevoie de o pregătire prealabilă temeinică pentru a putea coordona eficient activitatea compartimentului și pentru a putea asigura aplicarea unitară a normelor biblioteconomice și a legislației în domeniu. În același timp, criteriile de evaluare care se regăsesc în legislație - Regulamentul din 21 iulie 2010 (http://legestart.ro/Regulamentul-2010-evaluarea-performantelor-profesionale-individuale-promovarea-avansarea-personalului-contractual-aparatul-propriu-Ministerului-Culturii-Patrimoniului-N-(MzU5MjI2).htm) nu sunt măsurabile, în majoritatea lor și pot fi utilizate doar pe baza observației directe, pentru subalternii direcți.
            Ca o concluzie, apariția Ghidului reprezintă crearea unei baze a profesiei și activității metodistului precum și un pas înspre certificarea și existența de sine stătătoare a acestei profesii și a statutului bibliotecarului metodist în biblioteca publică.
            Metodiștii Grupului IMPACT mulțumesc Bibliotecii Naționale și IREX România, colegilor din IMPACT și din bibliotecile publice, pentru suportul activ la concretizarea acestui proiect!

2. REȚEAUA  NAȚIONALĂ DE BIBLIOTECI PUBLICE – din perspectiva activității metodice

Bibliotecile publice fac parte integrantă a sistemului naţional informaţional, ca instituţii de importanţă strategică prin participarea constructivă la înfăptuirea şi dezvoltarea unei societăţi democratice, la realizarea unui nivel satisfăcător de educaţie şi, de asemenea, la asigurarea accesului liber şi nelimitat la cunoaştere, gândire, cultură şi informaţie.

Bibliotecile publice din România sunt structurate într-o rețea alcătuită din: biblioteci judeţene, biblioteci municipale/orăşeneşti şi biblioteci comunale, aşa cum se precizează şi în legea bibliotecilor:

a) Biblioteca Metropolitană Bucureşti;

b) bibliotecile judeţene;

c) bibliotecile municipale şi orăşeneşti;

d) bibliotecile comunale.

Biblioteca Naţională a României este centru naţional metodologic, iar în această calitate:

- elaborează şi emite instrucţiuni şi norme metodologice pentru bibliotecile publice;

- realizează şi coordonează activitatea de informare şi documentare din sistemul naţional de biblioteci publice;

- elaborează programe şi metodologii privind informatizarea bibliotecilor publice.

- coordonează proiectul de realizare a Catalogului colectiv naţional al publicaţiilor româneşti şi străine, precum şi alte proiecte de interes naţional în domeniu;

Bibliotecile judeţene îndeplinesc, de asemenea, rol metodologic faţă de bibliotecile orăşeneşti şi comunale. Din cele 4 atribuții principale prevăzute în Legea bibliotecilor pentru biblioteca județeană, la Art. 28, trei dintre acestea se referă la activitatea cu bibliotecile publice din rețeaua județeană:

            b) coordonează activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului în care îşi desfăşoară activitatea, prin acţiuni specifice de îndrumare şi de evaluare, prin proiecte, programe şi activităţi culturale, precum şi acţiuni de îndrumare profesională; asigură aplicarea unitară a normelor biblioteconomice şi a legislaţiei în domeniu şi coordonarea aplicării strategiilor şi programelor de automatizare a activităţilor şi serviciilor acestor biblioteci;

            c) elaborează şi editează (. . .), materiale de îndrumare metodologică şi alte publicaţii, alcătuiesc baze de date şi organizează centre de informare comunitară, cooperează cu autorităţile administraţiei publice locale, cu instituţiile responsabile, potrivit legii, şi cu organismele neguvernamentale în realizarea obiectivelor educaţiei permanente;

d) elaborează norme privitoare la funcţionarea bibliotecilor publice din oraşele şi municipiile din judeţul respectiv, precum şi pentru organizarea de filiale specializate pentru copii, tineri şi adulţi, cu respectarea normelor emise de Biblioteca Naţională a României.

De asemenea, rolul de coordonare a activității bibliotecilor publice din rețea se regăsește și în alte articole ale legii:

            Art. 45. - (1) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanţate din fonduri publice, cu personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii, potrivit legii; din comisiile de concurs vor face parte în mod obligatoriu şi reprezentanţi ai bibliotecilor cu rol de coordonare metodologică.

(2) Angajarea personalului de specialitate din bibliotecile finanţate din fonduri publice, fără personalitate juridică, se realizează prin concurs organizat de autoritatea finanţatoare; din comisiile de concurs va face parte în mod obligatoriu şi reprezentantul bibliotecii cu rol de coordonare metodologică.

Art. 48. - Promovarea, sancţionarea, eliberarea din funcţie şi destituirea personalului din bibliotecile de drept public se realizează în conformitate cu prevederile legale; în cazul bibliotecilor fără personalitate juridică se va solicita în mod obligatoriu şi avizul bibliotecii cu rol de coordonare metodologică.

Bibliotecile publice sunt biblioteci de tip enciclopedic care servesc interesele de informare, studiu, lectură, educaţie şi de petrecere a timpului liber pentru toţi membrii comunităţii locale sau judeţene, prin activităţi şi servicii specifice.

În cadrul sistemului naţional de biblioteci, bibliotecile publice joaca un rol esenţial în accesul egal şi neîngrădit la informaţie şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate, datorită faptului că oferă servicii întregii comunităţi locale sau zonale, ca parteneri în procesul educaţiei permanente şi ca instituţii cu rol social, cultural şi recreativ.

Funcţiile bibliotecilor publice

EVALUAREA ŞI ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECILOR PUBLICE-

In lipsa unei metodologii clare descrise in materialele de specialitate, fiecare metodist si-a creat propriile proceduri bazate de putinele articole pe care fiecare le-a gasit in legislatie, regulamente, fise de post anterioare. Aceste proceduri poarta amprenta personalitatii metodistului, sau grupului de metodisti  care au lucrat in acest mod  .

Avem resurse diferite, abordari diferite pentru a incerca sa ajungem la rezultate cat mai bune în indrumarea activitatii bibliotecarilor din bibliotecile publice .

Abordarea propusa mai jos este a colegei noastre din Hunedoara, Mariana Marian ,metodist la Biblioteca Judeteana din Deva.

EVALUAREA ŞI ÎNDRUMAREA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECILOR PUBLICE

Mariana Marian , Deva

Activitatea de evaluare și îndrumare se realizează de către bibliotecile județene în baza Legii bibliotecilor -  nr. 334 din 2002, cu modificările ulterioare, art. 28 litera b):

b) coordonează activitatea bibliotecilor publice de pe raza judeţului în care îşi desfăşoară

activitatea, prin acţiuni specifice de îndrumare şi de evaluare, prin proiecte, programe şi activităţi

culturale, precum şi acţiuni de îndrumare profesională; asigură aplicarea unitară a normelor

biblioteconomice şi a legislaţiei în domeniu şi coordonarea aplicării strategiilor şi programelor de

automatizare a activităţilor şi serviciilor acestor biblioteci.

EVALUAREA

În momentul de față, cadrul legislativ nu prevede/ impune utilizarea rezultatelor evaluării de către autoritatea finanțatoare în scopul aprecierii activității bibliotecarului, îmbunătățirea sau diversificarea activității și patrimoniului bibliotecii.

Rapoartele de evaluare (evaluările) pot servi însă atât în acest scop, cât și pentru fundamentarea hotărârilor privind constituirea bugetului bibliotecii (solicitare și alocarea de sume pentru achiziție de documente, softuri de bibliotecă,extinderea și reorganizarea spațiului, modernizare, renovare, achiziție de mobilier, instalații și  echipamente, tehnologie,  extinderea activității prin crearea de noi servicii sau dezvoltarea celor existente, derularea unor programe cu finanțare parțială, etc.)

Coordonarea metodică şi formarea profesională*

Două dintre cele mai importante atribuţii ale unei biblioteci judeţene sunt coordonarea metodică a bibliotecilor publice din judeţ şi formarea pofesională continuă a bibliotecarilor de la bibliotecile publice din judeţ, inclusiv de la biblioteca judeţeană.

Fără conştientizarea importanţei acestor două atribuţii - de către managementul bibliotecii judeţene şi metodist/metodişti (pe de o parte) şi de către autorităţile judeţene/locale finanţatoare (pe de altă parte) – statutul de bibliotecă „judeţeană” există doar din punct de vedere teoretic. Neîndeplinindu-şi două dintre cele mai importante funcţii ale sale – mai ales că acestea sunt cele care îi dau legitimitate în relaţia cu teritoriul – o astfel de bibliotecă judeţeană se rezumă la a funcţiona ca bibliotecă municipală (a reşedinţei de judeţ). Sigur, o biblioteca “judeţeană” aflată în această situaţie poate fi foarte performantă, poate oferi cele mai moderne şi diversificate servicii pentru publicul de toate vârstele şi îi poate avea înscrişi sau deserviţi sub formă de utilizatori pe aproape toţi cetăţenii municipiului-reşedinţă de judeţ. Însă „judeţeană”, cu adevărat, biblioteca respectivă nu va fi nicio clipă şi nici nu va fi luată în consideraţie ca atare, până nu:

- îşi organizează (înfiinţează, unde este cazul) cadrul în care se realizează coordonarea metodică şi formarea profesională continuă pentru teritoriu

- încadrează/ specializează (dacă dacă este cazul) metodist/metodişti, în funcţie numărul de numărul de localităţi ale judeţului, în care trebuie să funcţioneze tot atâtea biblioteci publice.

Cadrul în care se realizează coordonarea metodică şi formarea profesională continuă. Obiectivele.

În esenţă, primul pas pentru împlinirea dezideratului “coordonarea metodică şi formarea profesională a bibliotecarilor publici din judeţ” constă în înfiinţarea/organizarea Biroului (Compartimentului) de Coordonare Metodică şi Formare Profesională.

Acest birou este constituit din unul sau mai mulţi metodişti, direct implicaţi în urmărirea unor obiective clare:

a)     funcţionarea unei biblioteci publice în fiecare localitate - comună, oraş, municipiu - cum prevede, de altfel, şi Legea bibliotecilor

b)    încadrarea/ formarea, pentru fiecare bibliotecă publică din judeţ, de personal calificat/ în curs de calificare; numărul de bibliotecari este stabilit tot conform Legii bibliotecilor, care se raportează la populaţia comunităţii deservite

Ghidul “metodistului” de la biblioteca judeteana

Prieteni,
 
In timp ce altii sunt ocupati cu altele, o mana de oameni din Grupul Impact incercam marea cu degetul: realizarea unui ghid care sa contribuie la o mai buna – cat mai buna! – activitate de coordonare d.p.d.v. metodic a bibliotecilor publice din Romania.

A existat o “disputa” (in cadrul Grupului Impact), care a pornit de la ideea ca “ghidul” este prea “stufos”, prea “complex” etc. si ca ar fi mai adecvat ceva mai simplut, mai scurtut, mai …nu stiu cum (am uitat adjectivele, insa – personal – am tatonat daca ar fi mai potrivita o varianta “ca pentru militieni” ). In cadrul GI am si hotarat in consecinta, la ultima noastra intalnire, cumva provizoriu: sa fie realizata, in “completare”, o varianta prescurtata si simplificata a ghidului, care sa apara – vom hotari aceasta – independent sau impreuna cu “produsul” pe care majoritatea Grupului Impact il consideram de-acu’ destul de aproape de forma finala.

Pe (si mai) scurtatura: ghidul a fost realizat si se afla in faza in care, saptamana trecuta, a fost transmis tuturor colegilor de la bibliotecile judetene din Romania, care – cf. fisei postului (sau nu), voluntar sau impus –, au tangenta cu activitati incadrabile in ceea ce numim indeobste “Compartimentul metodic”. Destinatarii sunt, prin urmare, metodisti, coordonatori de Program Biblionet si chiar directori de biblioteci judetene.
In sfarsit, intre cei din Grupul Impact care dorim publicarea “ghidului” (asa cum l-am realizat) si unul dintre colegii din tara cu preocupari in “Metodic”  a avut loc, astazi,  un un dialog care as prefera sa continue in mod public. Adica la vedere si cu argumente pe masura.

Si pentru ca – desi sustin ca este nevoie de un ghid precum cel la care ma refer mai sus – nu se cuvine sa provoc aceasta discutie fara sa exprim o opinie strict personala, v-as ruga sa ne desprindem, sa ne detasam o clipa atat de activitatea pe care o desfasuram curent fiecare, cat si de perceptia ca “ghidul” realizat de “cativa” din cadrul “Grupului Impact” este cam “stufos” ori “prea complex” etc. si ca urmeaza a fi “livrat” precum un “dat” (ceva cam a la talibani, adica), dupa care sa fie utilizat tot ca atare.
Sa ne intoarcem, in timp, la vremea cand unii dintre noi ne-am format, cand am inceput procese de oarece devenire …cand am dobandit repere – sa le spunem astfel – profesionale si morale precum gasim in Domnu Trandafir.

Intru deslusirea dilemei referitoare la cum sa arate “ghidul metodistului”, va invit asadar – chiar va rog insistent – sa (re)cititi cu mintea de acum Domnu Trandafir (nici 16 pagini A5!), ca pe o lectura minimala, cu “legenda” (presupunerea) ca metodistul de la biblioteca judeteana ar trebui sa fie (reprezinte) – in raport cu bibliotecarii publici din judetul lui – ceea ce sunt, in excelenta povestire a lui Sadoveanu, “inspectorul cutare” si “domnul ministru”. Bibliotecarul (mai ales cel comunal), fireste, fiind “invatatorul” (am mai sustinut asta – de ex. aici, de la minutul 4,21 incolo): omul care inlocuieste/ ar trebui sa suplineasca tot mai mult din ceea ce a reprezentat invatatorul din vechime, nu doar pentru copii, ci pentru intreg satul…

Vi se pare prea putin important sa discutam despre cele de mai sus?

Workshop al coordonatorilor judeteni de Program Biblionet si metodistilor din bibliotecile judetene: nimic nu va mai fi la fel

In zilele de 29 – 30 mai a.c., la Sinaia, a avut loc workshop-ul comun al coordonatorilor judeteni de Program Biblionet si metodistilor din bibliotecile judetene, o intrunire profesionala pe care ne-am propus-o mai demult si despre care am discutat in repetate randuri in cadrul Grupului Impact.

Evenimentul s-a constituit/ se constituie intr-o piatra de hotar intre ceea ce a fost si ceea ce va fi complexa ecuatie bibliotecari - asociatii profesionale – metodisti – coordonatori judeteni – traineri - manageri de biblioteci judetene. Parafrazand o formulare consacrata dupa septembrie 2001, nimic nu va mai fi la fel  in urma intalnirii profesionale despre care scriu aici.

Din capul locului, multumiri lui Marcel Chiranov, Impact Assessment Manager, Biblionet Romania. Fara Marcel, n-ar fi existat Grupul Impact si n-ar fi existat nicio reusita notabila in evaluarea impactului Programului „Biblionet – lumea in biblioteca mea”; in egala masura, nici in dezvoltarea organizationala a bibliotecarilor romani, obiectiv explicit asumat fata de finantator - Bill & Melinda Gates Foundation.
Evident, n-ar fi existat nici prima intalnire a metodistilor din bibliotecile judetene ale Romaniei, oameni-cheie – ma rog, ar trebui sa fim oameni-cheie – in lungul drum catre normalitatea bibliotecilor de pe la noi.

Agenda evenimentului a fost una extinsa si deosebit de importanta, fara buna organizare si profesionalismul de care au dat dovada toti participantii la eveniment putandu-se lesne ajunge la un esec de proportii.

Fara a avea nici pe departe intentia/ pretentia sa cuprind aici toate reusitele intalnirii, punctez pe scurt doar:
• reusita ca vom avea in sfarsit un sistem de raportare on-line a utilizatorilor bibliotecilor cu „Biblionet” (un sistem de mare utilitate, nu perfect, dar cu siguranta perfectibil)
• rezultatele sesiunii de care m-am ocupat impreuna cu prietenul Stefan Plesoianu de la Constanta, referitoare la implicarea/ limitele de implicare a bibliotecarilor de la bibliotecile publice din Romania in organizatiile profesionale

De prezentarea concluziilor celorlalte puncte de pe agenda evenimentului se vor ocupa in zilele care urmeaza si in limita timpului lor disponibil colegii nostri care au gestionat sesiunile in cauza - prezentarile, cafenelele profesionale etc.

Referitor la tema pusa in discutie de mine si de Stefan trebuie sa subliniez ca s-a „intamplat” cu cele mai bune intentii si nu am urmarit decat evidentierea unei realitati nefaste pentru noi, care trebuie remediata: organizatiile profesionale si metodistii din bibliotecile judetene sunt mult prea putin din cat ar trebui sa fie, reprezinta mult prea putin din cat ar trebui sa reprezinte.

In esenta, a fost vorba de un chestionar de 10 intrebari, la care au raspuns metodistii si coordonatorii judeteni de Program Biblionet invitati la eveniment. Din lipsa de timp, nu m-am putut consulta prea mult cu Stefan in pregatirea a ceea ce urma sa supunem atentiei/ dezbaterii invitatilor la workshop, colegul nostru constantean contribuind cu o singura intrebare, cea de la numarul 6, insa foarte importanta in economia concluziilor: se impune o forma asociativa, fie si doar informala, a metodistilor din bibliotecile judetene. Este bine ca am ajuns chiar si mai tarziu la aceasta conluzie; daca nu ajungeam niciodata?

Colegii nostri au fost foarte atenti la completarea chestionarelor:

Centralizatorul chestionarelor       

Toate bune si multumiri tuturor participantilor la workshop! Inca o data felicitari lui Marcel, cel cu care jucam in acelasi film cu bibliotecari!   

Valentin Smedescu

_________________

Întâlnirea Coordonatori Biblionet – Metodişti

Sinaia, 29-30 mai 2012

Revăd clipul suedezei de origine marocană câştigătoare la Eurovision : superbă voce, extraordinară melodie, pur şi simplu ţi se zbârleşte părul când îi auzi notele la refren („Forever until the end of time!”). Finala a fost sâmbătă seara pe 26, după ce noi, membrii Grupului Impact, avusesem prima „ciocnire” cu David Streathfield, consultantul Gates Foundation pe analiza de impact în cadrul Global Libraries.

Rememorez un scurt dialog din iarna 2009 cu Mişu Grinea, prietenul meu de la Iaşi. La un moment dat scap o expresie de genul „N-ai ce face, asta e, nu vom schimba noi lumea acum, doar nu suntem decât nişte pârliţi de bibliotecari!”. Privirea pe care mi-a întors-o şi răspunsul lui mi-au rămas undeva acolo, adânc gravate pe răbojul datoriilor neachitate. Încă ...

Acum, mai 2012, Sinaia: finalmente ne întâlnim cu colegii metodişti şi coordonatori judeţeni Biblionet din toată ţara. Cu această ocazie ni se prezintă date relevante privind activitatea bibliotecilor publice şi impactul lor în comunităţi – Marcel Chiranov, Irex -, dar şi noul sistem de raportare a datelor online pentru centrele Internet dotate prin programul Biblionet – Iulia Beldimănescu, Irex.

Apoi intrăm noi, impactiştii, în scenă şi deschiderea îi revine lui Costi Mitucă (Gorj) cu o interesantă expunere despre relaţia biblioteci – administraţii locale. Studiul de caz, realmente grăitor, viza o desfiinţare abuzivă de post la o comunală şi demersurile legale prin care primăria respectivă ajunge să fie obligată să respecte legile şi normele în vigoare!

Prima cafenea, moderată de Corina Ciuraru (Brăila) şi Ruxandra Nazare (Braşov), tratează teme corelate cu redimensionarea rolului bibliotecii judeţene : statistica activităţii, metodologiile şi aplicarea lor, reinventarea bibliotecii publice ca spaţiu deschis membrilor comunităţii, metodiştii ca adevăraţi oameni-resursă şi scrierea de proiecte pentru accesarea de finanţări extra-instituţionale. Acum începem să ne cunoaştem mai bine colegii, interactivitatea şi libertatea de exprimare şi argumentare fac farmecul discuţiilor relaxate la mesele cafenelei profesionale. Concluziile, prezentate de moderatori pe flipchart, ne arată în mare parte ceea ce ştiam deja. Toţi suntem de acord, trebuie să muncim mai mult, să încercăm să facem totul pentru noi şi pentru ceilalţi, doar metodiştii pot face ca indiferenţa şi nepăsarea să scadă în felul cum sunt percepuţi bibliotecarii la toate nivelurile societăţii noastre.

Ziua se încheie cu expunerea Tabitei Chiriţă de la Biblioteca Naţională a României privind implicarea acestei instituţii ca factor determinant metodologic în coordonarea şi coagularea unei platforme program în jurul ideii de normare şi standardizare a activităţii metodice a bibliotecilor judeţene publice, şi aici Grupul Impact fiind nucleul care poate asigura coerenţa şi finalizarea cu succes a demersului unificator.

A doua zi. A doua cafenea se centrează pe standardizarea activităţilor metodologice în bibliotecile publice, gândită şi moderată de Mihail Grinea, metodist şi coordonator judeţean Biblionet, Biblioteca Jud. „Gheorghe Asachi” Iaşi. Cele cinci module tematice orientează discuţiile spre : existenţa bibliotecarului metodist în organigrame, aria lui de activitate, implicarea Bibliotecii Naţionale, organizarea activităţii metodice şi modul de implicare şi regulile pentru o colaborare şi comunicare eficiente. Concluziile principale vizează necesitatea formalizării şi standardizării activităţii metodologice la nivel naţional, impunerea normelor ca reguli obligatorii de către Biblioteca Naţională, lipsa unui gen de ghid al bibliotecarului metodist ori a unei forme asociative naţionale. Experienţa coordonatorilor judeţeni care nu sunt metodişti va trebui şi ea valorificată pe viitor prin cooptarea în departamentele specializate din fiecare bibliotecă judeţeană.

A urmat în final discuţia pe marginea centralizării rezultatelor la chestionarul elaborat de Valentin Smedescu (Vâlcea) privind implicarea bibliotecarilor locali în activitatea profesională judeţeană. Nimic nou sub soare, filialele de asociaţii profesionale par a fi, cu rare excepţii, pârghii de afirmare a celor din linia întâi – oamenii grei din bibliotecile judeţene – sau de consolidare a imaginii consacrate de „stăpân al inelelor” informaţionale, de sultan binevoitor al celui care ţine toate cărţile, la vedere sau nu. Mai puţin implicare şi soluţionare a problemelor din teritoriu, mai mult festivism şi neprofesionalism. Procentele sunt seci, toţi recunoaştem acum o stare de fapt.

E posibil oare să schimbăm noi lumea?! Nu ştiu, nu prea cred, dar măcar putem încerca fiecare dintre noi să mişcăm lucrurile spre mai bine pentru noi şi pentru semenii noştri. Fiind mai consecvenţi cu noi înşine, vizând obiective şi rezultate clare, tangibile. Mai puţină „Euphoria”, mai multă muncă împreună. Măcar „until the end of time”, să nu ne pară rău de timpul ce ni s-a dat şi de marea ocazie numită Biblionet.

Ştefan Pleşoianu –
Bibliotecar metodist, B.J. Constanţa

______________________

"A fost o REALA PLACERE sa intalnesc aproape toti Metodistii si Coordonatorii din tara!"

A fost o REALA PLACERE sa intalnesc aproape toti Metodistii si Coordonatorii din tara! A fost o REALA PLACERE sa fiu implicat intr-un eveniment derulat in mare parte de Coordonatori si Metodisti, Iulia si cu mine avand fiecare cate o prezentare, restul sesiunilor fiind coordonate de colegii din Grupul Impact. 

Multumesc tuturor! Ce a insemant pentru mine acest eveniment? 
1. 43 de Coordonatori sau Metodisti din 34 de judete interesati de sustenabilitate
2. 2 pesoane din partea Bibliotecii Nationale a Romaniei - confirmand intentia Bibliotecii Nationale a Romaniei de colaborare cu Metodistii
3. Primul Workshop in care bibliotecarii (prin Grupul Impact) au fost "vioara intaia" - 5 dintre cele 7 sesiuni au fost planificate si coordonate de ei
4. Un pas serios inainte pentru a intelege cum putem asigura sustenabilitatea Biblionet.
5. Un demers profesional, democratic, pentru a intelege care sunt temele de interes comun care merita discutate pentru a continua modernizarea Bibliotecilor Publice din Romania

Ce urmeaza:

- procesarea informatiei
- transmiterea concluziilor catre ANBPR, Directorii BJ, Biblioteca Nationala a Romaniei pentru a decide impreuna care sunt activitatile prioritare pentru Bibliotecile Publice din Romania

Ce intelegem prin "sustenabilitate"?

"Bibliotecarii utilizeaza independent procedurile de training, culegere si procesare date, analiza nevoilor cetatenilor, advocacy utilizate in cursul Biblionet, in forme adaptate nevoilor lor."

Marcel Chiranov,
Impact Assessment Manager, Biblionet Romania

______________________

Este posibil să schimbăm noi lumea? Am schimbat-o deja!

Am citit articolul colegului și prietenului  Ștefan Pleșoianu, măiestrit scris,  grăind adevăruri, descriind punctual agenda întâlnirii.

Îmi place! Ca mult din ce scrie. Sau spune.

Dar nu sunt de acord în totalitate cu nota de încheiere. Mi se pare un pic pesimistă  și nu vreau s-o perpetuăm așa cum se-ntâmplă cu multe lucruri neplăcute din viața noastră pe care ne încăpățânăm să le gândim obsesiv, până  le transformăm în deziluzii.

,,Este posibil să schimbăm noi lumea?" (…îl citez pe Ștefan)

 AM SCHIMBAT-O DEJA! Toți care am fost acolo, la Sinaia, metodiști, coordonatori, toți cei care implicați sau nu în Biblionet credem în BIBLIOTECĂ și BIBLIOTECARI, altfel nu ne-am fi aflat aici!

 Lucrez în bibliotecă de cinci ani, dar de când avem șansa proiectului BIBLIONET  mi-am dat seama că nu suntem o breaslă "cuminte", care stă acolo, în bibliotecă, printre cărți. Suntem muncitori, îndrăzneți, poate părem puțin nebuni, dar altfel n-am fi avut curajul să trecem prin traininguri, sesiuni de advocacy,  scriere și implementare de proiecte, mers pe teren, convins primari pe care nu-i interesează biblioteca,convins colegi resemnați și dezamăgiți să ofere servicii noi în bibliotecile lor, directori (unii) mai puțin binevoitori. Și totuși am încercat! Mai mult, am reușit să facem lucruri extraordinare pentru bibliotecile din județele noastre și de ce nu, pentru noi personal. Am schimbat oameni în bine, am ajutat comunități - nu singuri, ci împreună cu cei care au crezut în noi și în transformarea bibliotecilor.

Cu siguranță că a avut fiecare partea lui de dezamăgiri, de la colegi, de la autorități, de la asociațiile noastre profesionale, de la noi înșine, dar suntem capabili să le depășim pentru că s-a pornit totul ca o avalanșă care nu mai poate fi oprită.

Văzându-vă acolo, pe toți, la Sinaia, am avut un sentiment plăcut, de acrobat care are o plasă de siguranță și care știe că poate să încerce salturi mai îndrăznețe .

Plasa mea de siguranță sunteți voi, dragi colegi și prieteni, și aș dori ca toți să simțim confortul apartenenței la o breaslă frumoasă, de oameni puternici, creativi,îndrăzneți și inteligenți. Știu, de ceva vreme, că sunteți acolo, gata să-mi întindeți o mână de ajutor așa cum și eu sunt gata să susțin pe oricare dintre voi dacă-mi veți cere asta! Și mă simt confortabil.

Sunt bucuroasă că v-am cunoscut pe toți! Și onorată!

Nicoleta Vasi - Biblioteca Județeană Timiș

Bibliotecar  metodist

coordonator și trainer Biblionet

__________________

Este nevoie de acţiune, de unitate şi comunicare eficientă

DA, a fost o întâlnire profesională binevenită şi rodnică. Fiind prima organizată pentru metodişti şi coordonatori, scopul principal a fost culegerea informaţiilor şi a nevoilor comune de la cei care sunt aproape de "BIBLIOpulsul" tuturor: biblioteci, bibliotecari, autorităţi, comunitate.
Fiind primul eveniment profesional coordonat de GRUPUL IMPACT, considerăm că seriozitatea, bunul mers al activităţilor programate şi concluziile finale confirmă încrederea că " o mână de oameni, având motivaţie, elan şi dăruire", pot schimba lucrurile, deschizând o perspectivă transparentă, realistă şi unitară. 
Am putea vorbi deja de maturitatea acestui GRUP, care are multe vise şi încearcă să le împlinească, rând pe rând, solicitând şi respectând părerile şi recomandările colegilor din toate tipurile de biblioteci.
A fost un exerciţiu foarte util, o provocare la sinceritate, dar şi o rugăminte de implicare a tuturor celor care au ceva important de spus pentru mai bunul mers al vieţii bibliotecăreşti în România. Este nevoie de acţiune, nu de lamentări, de unitate şi comunicare eficientă: ANBPR, management BJ, coordonatori, metodişti, bibliotecari... autorităţi, comunitate! Învăţând mereu unii de la alţii, unii cu alţii, comunicând şi împărtăşind zâmbete sau lacrimi, sustenabilitatea programului BIBLIONET, care a revoluţionat viaţa noastră a tuturor, va fi, cu siguranţă garantată!
FELICITĂRI tuturor celor implicaţi!

Florica Pop

Instruire in baza Parteneriatului IREX-APIA

Am avut ieri la Valcea "instruirea APIA" si traiesc sentimentul ca zadarnic m-am straduit sa iasa bine. Reprezentantul APIA Valcea a fost OK, a facut ce a putut, insa rezultatele intrunirii profesionale au fost mult sub asteptarile mele.

E o prapastie parca mult prea adanca in protocolul incheiat la Bucuresti intre o agentie guvernamentala (APIA) si o ONG (IREX), pe de o parte, si ceea ce ar putea sa faca bibliotecarii (cel putin in viitorul "imediat"), angajaţi ai administraţiilor locale şi coordonaţi d.p.d.v. metodic de biblioteca lor judeţeana.

A trebuit sa uzez de toata blandetea mea de "facilitator", sa nu avem parte de un fiasco total, mai ales dupa interventia unui primar valcean considerat printre cei bunisori, care a sprijinit si sprijina constant biblioteca locala. 
Destul de dur, inclusiv la adresa noastra - cei care militam mai mult voluntar si cu tot mai putin entuziasm pentru "ridicarea" bibliotecilor publice comunale si orasenesti, edilul (primar din '90!) a exprimat ceva suparari din care se intelege ca papam banii cam degeaba (- auzi-l, Doamne!?!) si punem bibliotecarii sa faca "treaba APIA":   
Dl. Primar Dumitru Pearcu, al comunei Tomsani, vorbeste la "Video 4".